Clujul petrece de Revelion de 700 de ani

În Evul Mediu, clujenii cu stare mâncau lebede, cu dispensă de la biserică

Organizarea unor petreceri mai ample cu ocazia Revelionului sunt atestate la Cluj încă din secolul al 14-lea, când au petrecut trecerea dintre ani la Cluj câţiva voievoizi şi vice-voievozi. Dacă Naşterea Domnului avea un caracter religios, Anul Nou era caracterizat mai mult de practicile magice pe tot parcursul Evului Mediu, dar nu lipseau nici practicile divinatorii. Atunci se considera că se deschide cerul, iar îndrăgostiţii îşi pot visa viitorii parteneri de viaţă. „Orăşenii topeau plumb şi-l introduceau în apă. În funcţie de forma pe care acesta o lua, se interpreta viitorul lor în anul nou. Petrecerile de atunci nu erau fastuoase, dar oamenii ţineau neaparat să-şi prezică viitorul”, a declarat Tudor Sălăgean, istoric la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei. În meniul de anul nou, clujenii Evului Mediu aveau în mod obligatoriu cap de porc mistreţ pregătit la cuptor, pentru că acesta simboliza prosperitatea. Aceştia mai serveau carne de gâscă sau raţă. Delicatesa nopţii, pe care nu orice clujean şi-o permitea, era carnea de lebedă, pentru al cărei consum era necesară o dispensă din partea bisericii, dar şi plata unei taxe consistente. „Una din tradiţiile care nu a lipsit în Cluj nici chiar atunci când Anul Nou era interzis consta în faptul că în noaptea dintre ani trebuia să faci cât mai mult zgomot pentru a alunga spiritele rele”, adaugă istoricul

De Anul Nou se muncea

În secolul al 18-lea se observă însă că de Anul Nou nu se organizau petreceri speciale, ba mai mult era o zi ca oricare alta. „Nu era o zi liberă, primăria avea program de lucru. Exista documente emise în acea zi, se înregistrau acte, semn că nu se punea preţ pe distracţii în acea zi”, a explicat Vasile Lechinţan, de la Arhivele Naţionale Cluj-Napoca. În 1913 este atestat faptul că şi la Cluj românii sărbătoreau trecerea dintre ani la data de 12 ianuarie, după ritul vechi, la hotelul Biasini (în apropierea Cimitirului Central), unde a luat partea toată intelectualitatea Clujului. Este consemnat faptul că petrecăreţii îşi făceau diverse urări, cea mai cunoscută fiind „Anul Nou cu bine, cu zile senine şi la toate mesele, inimile vesele”.  În perioada comunismului se organizau petreceri fastuoase, în 1961 nu mai puţin de 1400 de tineri participând la petrecerea de revelion organizată în sala de sport de pe fosta stradă Dostoievski. Un obicei care datează din 1970 la Cluj este cel al „Pluguşorului”, an în care la Cluj au apărut 35 de străini din Austria, Ungaria şi Cehoslovacia, semn că Revelionul de la Cluj a început să fie apreciat şi peste hotare”, spune istoricul de la Arhivele Naţionale.

Revelion la Cluj ca în Viena

O tradiţie importantă care s-a pierdut este cel al concertului extraordinar de anul nou al Filarmonicii, dirijat de Antonin Ciolan, un muzician de talie mondială. „Clujul anilor 1960 era din acest punct de vedere un fel de Viena. A doua zi de anul nou se organiza un concert de nivelul celor care le vedem şi azi la Viena. Clujul avea personalitate culturală şi o tradiţie în a savura aceste valori”, spune Vasile Lechinţan.