Clujul, nepregătit să fie pol de creştere

Proiectele pentru atragerea fondurilor destinate celor mai importante oraşe din ţară nu pot fi depuse din cauza lipsei unui document ce trebuia realizat de primărie. De luni, cele şapte oraşe desemnate „poli naţionali de creştere”, printre care şi Clujul, pot depune proiecte pentru obţinerea de fonduri europene.

Oraşului de sub Feleac îi sunt alocate 82,4 milioane de euro prin această schemă de finanţare, dar autorităţile locale nu sunt pregătite să acceseze aceste fonduri.

Cererile pot fi depuse pentru proiecte de infrastructură, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii sociale. Primăria nu a întocmit însă Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), document în lipsa căruia nu pot fi depuse aceste proiecte.

„Înainte de depunerea proiectelor trebuie constituită zona metropolitană şi realizat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.

Aceste condiţii sunt obligatorii. În concluzie, nu s-a reuşit încă terminarea acestui plan de dezvoltare, la care se lucrează de mai multe luni”, ne-a explicat Raimonda Boian, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca.

Potrivit experţilor de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, însă, proiectele pot fi depuse şi fără ca primăria să semneze asocierea intercomunitară „Zona Metropolitană” cu cele 17 comune din judeţ care au adoptat statutul, singura condiţie fiind realizarea PIDU.

Municipalitatea clujeană are la dispoziţie trei ani pentru a accesa cele 82,4 milioane de euro.

Gabriel Friptu, directorul Autorităţii de Management al Programului Operaţional Regional (POR), program prin care se derulează fondurile dedicate polilor naţionali de creştere,  este de părere că situaţia nu este atât de gravă precum pare.

„Planul se va realiza în cele din urmă”

„Părerea mea e că planul se va realiza în cele din urmă. Nu cred că Primăria Cluj-Napoca va risca să nu acceseze aceşti bani”, spune directorul.

Gabriel Friptu a ţinut să precizeze că municipalitatea clujeană va primi ajutor din partea Autorităţii, deoarece este în interesul ambelor părţi să „consume” aceşti bani.

Nici directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, Claudiu Coşier, nu îşi face griji faţă de întârzierea primăriei. Acesta consideră că până în 2012, data limită de accesare a fondurilor, municipiul Cluj-Napoca va reuşi să depună proiecte şi să cheltuie destui bani europeni.

Cu toate acestea, spune el, Primăria Cluj-Napoca are o întârziere istorică în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene.

Idei sunt, proiecte, mai puţine

Viceprimarul Sorin Apostu spune că primele proiecte pentru care municipiul va încerca să obţină finanţare sunt modernizarea liniei de tramvai şi a tramei stradale, dar pentru acestea nu există proiecte concrete ci sunt doar idei.

Şi Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local, crede că prioritatea în Cluj-Napoca este infrastructura. „Trebuie investit în rutele ocolitoare ale municipiului, consolidarea zonei metropolitane şi modernizarea aeroportului”, spune acesta.

Reprezentanţii Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor au realizat un întreg proiect, care va fi depus chiar astăzi la primărie. Este vorba de promovarea antreprenoriatului.

„Vom organiza o campanie, prin care să stimulăm noii antreprenori şi vom încerca să deschidem noi medii de afaceri”, a detaliat Radu Rujan, economist-consultant al asociaţiei.

Codaşi la fondurile de preaderare

Primăria Cluj se află pe un loc codaş în topul oraşelor privind fondurile de preaderare accesate.

În ultimii patru ani, primăria clujeană a obţinut de la UE câte un euro pe cap de locuitor, accesând în total doar 350.000 de euro. La polul opus, Primăria Satu Mare a accesat fonduri de preaderare în valoare de 26,52 milioane de euro.