Clujul contestă Capitala

Fie că e vorba de politică, afaceri sau fotbal, clujenii vor să-şi demonstreze superioritatea faţă de bucureşteni Ardelenii contestă Bucureştiul şi vor să mute capitala la

Fie că e vorba de politică, afaceri sau fotbal, clujenii vor să-şi demonstreze superioritatea faţă de bucureşteni

Ardelenii contestă Bucureştiul şi vor să mute capitala la Cluj-Napoca! Printre argumentele lor se numără anunţatele investiţii externe, precum Nokia şi Mercedes, dar şi afacerile tot mai înfloritoare la Cluj-Napoca. Succesele din fotbal le dau, de asemenea, elan clujenilor. Până şi politicienii ardeleni sunt nemulţumiţi de modul în care se ţine cont de părerile lor la Bucureşti.

Ardelenii vor să fie "fruntea" şi atunci când vine vorba de fotbal, nu numai de afaceri. Suporterii sunt purtătorii de mesaj, dat fiind că ei colindă cu echipa toate colţurile ţării. Cu toţii contestă Bucureştiul şi ar vrea să mute capitala la Cluj-Napoca.

Până una-alta, (cel puţin) suporterii CFR Cluj nu se dezmint nici ca ardeleni şi nici ca microbişti. Astfel, suporterii clujeni au avut, ieri, nevoie de mai bine de 12 ore pentru a ajunge în Bucureşti, căci s-au tot pierdut, regrupat şi din nou rătăcit pe traseu.

Asta pentru ca, într-un final, să ajungă tot "în tranşe" în Capitală. Imediat ce au trecut "graniţa" Bucureştiului, suporterii au mai făcut un ultim popas, pentru a urina în grup şi a scanda "Să ne p.... pe Capitala voastră!". Obişnuiţi, probabil, cu astfel de manifestări, jandarmii care i-au escortat s-au arătat mulţumiţi de faptul că măcar au reuşit să evite conflictele fizice între suporterii echipelor CFR Cluj şi Steaua Bucureşti.

Cu toate că nu au apelat la violenţa fizică, clujenii au continuat să le "ureze" steliştilor, dar şi dinamoviştilor (deşi nu jucau cu aceştia din urmă) numai "de dulce", pe drumul către stadionul Ghencea.

"Ceferiştii", mai decenţi decât steliştii

Suporterii CFR s-au arătat mult mai civilizaţi decât cei ai Stelei în postările de pe site-ul clubului pe care îl susţin. Un suporter clujean, care s-a semnat "simple", a scris: "Băi, fraţilor, nu vă supăraţi şi eu sunt din Cluj şi ţin cu cfr... dar nu trebe să ne luăm în halul astă de Steaua...

Totuşi e un simbol al României şi cea mai galonată echipă... vă rog respec. Gândiţi-vă că în ultimii ani nici măcar <> nu ne-a adus bucurii. Doar Steaua. Şi Europa la ora actuală ne cunoaşte doar prin această echipă". Sunt puţini suporteri stelişti, pot fi număraţi pe degete, care au postări civilizate.

Preferaţi în guvernele postdecembriste

Imediat după 1989, Nicolae Ceauşescu era hulit pentru că le-ar fi dat prioritate oltenilor în structurile centrale ale statului. Politicienii ardeleni s-au dovedit cei mai nemulţumiţi, după schimbarea regimului, pentru faptul că nu li s-au solicitat prea mult serviciile în sfera decizională.

Abia în cabinetul condus de către Theodor Stolojan au fost cooptaţi clujeanul Ludovic Spiess, ca ministru al culturii, şi sălăjeanul Ioan Moldovan, care gestiona domeniul tineretului şi sportului. În vremea guvernării Văcăroiu, portofoliile externelor, culturii, educaţiei, mediului şi agriculturii au revenit unor reprezentanţi ai Ardealului - Teodor Meleşcanu, Grigore Zanc, Liviu Maior, Aurel Constantin Ilie şi Valeriu Tabără.

Celui din urmă i-a succedat, pentru o foarte scurtă perioadă, clujeanul Alexandru Lăpuşan.După 1996, din guvernele Ciorbea, Vasile şi Isărescu au făcut parte, printre alţii, clujeanul Andrei Marga (la educaţie), unul dintre cei mai longevivi miniştri, şi maramureşeanul Decebal Traian Remeş (la finanţe).

Şi ex-premierul Adrian Năstase s-a bazat pe o echipă din Cluj, miniştri cu o personalitate accentuată - Ioan Rus, la interne, Vasile Dâncu, la portofoliul informaţiilor publice, şi Vasile Puşcaş, negociator-şef al României cu UE. După alegerile din 2004, în Cabinetul Tăriceanu şi-au făcut loc Mircea Miclea şi Mihail Hărdău, la educaţie, şi Vasile Blaga, la interne, toţi membri ai PD.

Prin echipa actualului premier au mai trecut Mona Muscă (la cultură), Codruţ Şereş (la economie), Zsolt Nagy (la comunicaţii) şi Decebal Traian Remeş (la agricultură). (George Rădulescu)

Trădaţi de accent

Steliştii le-au aplicat corecţii fizice clujenilor încă de sâmbată, când, potrivit ziarului "Prosport", trei tineri ardeleni au fost bătuţi în faţa stadionului din Ghencea. Accentul i-a trădat atunci când au început să negocieze cu un bişniţar preţul biletelor, iar steliştii i-au lovit pe tinerii bănuiţi că ar fi suporteri ai CFR-ului. Bătăuşii şi-au îndreptat apoi furia spre bişniţarul respectiv, căruia i-au reproşat faptul că nu şi-a dat seama că vinde bilete "duşmanilor". Clujenii au avut alocate 500 de bilete din partea clubului Steaua.

Bucureştenii sunt neserioşi

Bucureştenii sunt neserioşi şi mincinoşi. Nu poţi avea încredere în ei. Capitala, într-un fel, evoluează bine. Curată, încet, încet se modernizează. " Leonida Truţă, 75 ani, pensionar

Arţăgoşi şi obraznici

"Bucureştenii sunt arţăgoşi, suspicioşi, grăbiţi şi obraznici. Bucureştiul e oraşul mare de care depinde provincia, datorită instituţiilor statului şi sumelor mari de bani pe care le distribuie." Tudor T., 23 ani, student

Parteneri de încredere

"Am parteneri de afaceri din Bucureşti cu care colaborez bine. Datorită lor, percep bucureştenii ca pe oameni serioşi, pe care poţi conta." Monica Ciupe, 40 ani, om de afaceri