Cluj: Cele două feţe ale teatrului clujean

În timp ce Teatrul Maghiar de Stat face performanţă, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” se cufundă  în lupte interne. Succesele Teatrului Maghiar de Stat sunt explicate diferit de specialiştii în domeniu.

Ioan Vartic, directorul Teatrului Naţional „Lucian Blaga”consideră că problemele care separă din punct de vedere al performanţei cele două instituţii ţin de finanţare, lipsa de preocupare pentru cultură a autorităţilor locale şi indisciplina actorilor. „Este un decalaj scandalos între sumele pe care le primeşte Festivalul de Film Transilvania şi instituţiile de spectacol din Cluj”, crede Vartic. Acesta spune că, cu banii primiţi, se pot aduce doar unu-doi regizori de prima mână pe an. Vartic mai crede că Teatrul Maghiar se află într-o situaţie specială, legată de forma de angajare a actorilor. „Toate contractele din instituţie sunt semnate pe perioadă determinată. Acest lucru introduce în toate sectoarele un alt tip de disciplină”, explică el.
Astfel, cei care nu au corespuns au plecat. „La Naţional, actorii nu doresc de exemplu să joace de de sărbători. Victor Rebengiuc nu încetează să fie uimit că nu se joacă de sărbători”, este o altă explicaţie oferită de directorul teatrului.

Conducerea nu lucrează transparent

Actorul Emanuel Petran, liderul de sindicat al actorilor de la Naţional nu împărtăşeşte toate argumentele directorului Vartic. Petran ne-a declarat că jumătate din actorii Naţionalului sunt aduşi de actualul director. El reproşează conducerii faptul că nu se consultă cu angajaţii în deciziile privind repertoriul, consiliul artistic întrunindu-se doar odată în zece ani. Actorii duc lipsă de regizori cu viziune, conducerea preferând doar schimburi de genul suveică, regizorul clujean Mihai Mănuţiu montând spectacole la instituţii teatrale din ţară, la schimb cu regizori de acolo, care montează pe bani mulţi la Naţionalul clujean, spune liderul sindical. „Regizorii cer bani mulţi, fără să-şi asume responsabilitatea reuşitei montării”, mai spune Petran.

Reţeta e simplă şi veche

Andras Visky, directorul artistic al Teatrului Maghiar spune că nu este nimic misterios în spatele succeselor. „E nevoie să se cunoască şi să se investească profesional în talentele care apar pe scenele din ţară”, spune acesta. Alte principii aplicate la Teatrul Maghiar sunt la fel de simple: faţă de actori trebuie instituită o atmosferă creativă, de spectacole trebuie să te ocupi şi după premieră, repertoriul trebuie să fie unul bine definit şi echilibrat, în care predomină autorii clasici, iar managementul trebuie să-ţi permită invitarea celor mai importanţi regizori din ţară şi străinătate. Un alt secret este şi profilul publicului maghiar. „Teatrul este o chestiune de educaţie şi familie la maghiari, care se joacă inclusiv de sărbători”, a încheiat directorul artistic al Teatrului Maghiar de Stat.

Chestie de „disciplină a actorului"

Miruna Runcan, critic de teatru, vede explicaţia succeselor de la Teatrul Maghiar în conceptul de disciplină profesională a actorului maghiar, care este diferit faţă de cel al actorului român. „Disciplina le oferă mai multă tehnică, o coeziune a ansamblului actoricesc”, explică aceasta.
Runcan consideră că succesul maghiarilor este şi o problemă de management al teatrului, unul din cele mai performante din România, ca viziune de repertoriu, de relaţie între nevoia publicului şi producţia de spectacole.