România va exporta bizoni de Cluj

Un german şi un austriac cresc 143 de bizoni pe o sută de hectare de păşune din comuna clujeană Ţaga . Ferma de bizoni din apropiere de Cluj-Napoca va fi nu doar o afacere de export de carne, ci şi un punct de atracţie turistică, după ce se va construi aici şi un hotel.

Carnea de bizon este puţin cunoscută consumatorilor români, însă în Vest cererea este din ce în ce mai mare, mai ales datorită faptului că are un conţinut foarte mic de grăsime. Aceasta se vinde cu preţuri începând de la 10 euro şi poate să ajungă până la 70 de euro kilogramul. La această oportunitate s-au gândit austriacul Friedl Christian şi germanul Kilger Johann, când au pus bazele primei ferme de bizoni din România, în Bihor. Comuna bihoreană Şinteu găzduieşte de anul trecut 17 exemplare pe o suprafaţă de 19 hectare.

Investitorii s-au gândit însă că este momentul să se extindă şi au deschis o a două fermă la Ţaga, judeţul Cluj, la începutul lunii mai. Până acum, pe păşunile comunei au ajuns 143 de exemplare. „Este o cerere foarte mare mai ales pe piaţa din străinătate şi nu poate fi acoperită de producţia existentă. Carnea este delicioasă şi are un conţinut scăzut în grăsimi şi în colesterol", a declarat Constantin Jeican, partenerul din România al celor doi investitori străini.

Păşunile din Ţaga

Potrivit primarului comunei Ţaga, Romulus Mîrza, a fost mare concurenţă între comunele din Ardeal pentru a găzdui ferma de bizoni. „Cei doi investitori au consultat datele de la cel mai recent recensământ agricol, unde reiese că Ţaga dispune de cea mai mare suprafaţă de păşune, raportat la numărul de bovine şi de ovine. Cei doi au avut tratative cu aproximativ 24 de comune", a declarat Romulus Mîrza. Investitorii şi-ar fi dorit să găsească o suprafaţă mare de păşune în apropierea comunei bihorene Şinteu, acolo unde aceştia mai deţin o fermă de bizoni. Atuul comunei clujene a fost enorma suprafaţă de păşune - 1.200 de hectare, mare partea din aceasta având şi drumuri practicabile pentru TIR-uri, una dintre cerinţele speciale ale investitorilor.

Hotel şi abator

Pentru început, investitorii străini au închiriat circa 200 de hectare de teren, potrivit reprezentanţilor Primăriei Ţaga. Cei  143 de bizoni care au ajuns în comună cu mai multe TIR-uri, fiind cumpăraţi din mai multe ţări: Danemarca, Franţa, Austria sau Belgia. „Am cam golit piaţa de achiziţii de animale vii. Am achiziţionat în total 195 de bizoni", a mai spus Jeican. Animalele care au ajuns la Ţaga cresc pe circa 100 de hectare din suprafaţa închiriată. Străinii au însă planuri mari cu parcul din localitatea clujeană. Ei vor ca anul viitor ferma din comuna clujeană să aibă cu aproximativ 150 de capete mai mult, bovinele achiziţionate urmând să se devină gestante. Astfel, ferma va ajunge una dintre cele mai mari în Europa.

Atracţie turistică

Partenerul român al celor doi investitori nu a dorit să precizeze valoarea totală a investiţiei, limitându-se la a o cataloga ca fiind „mare". El a explicat, însă, că preţul de vânzare al unui bizon viu în vârstă de doi ani este de aproximativ 1.500 - 2.000 de euro. Potrivit lui Jeican, primele încasări din vânzarea cărnii de bizon vor avea loc abia peste trei ani. Până atunci, cei trei au un alt plan prin care afacerea lor să aducă venituri, ca să poată rezista: „Vrem să construim aici un hotel, însă până atunci vom avea parteneriate cu hotelurile din zonă, astfel încât să atragem turişti care să viziteze turmele de bizoni. Îi vom duce în parc, vom face un minirestaurant, unde se vor putea servi preparate din producţia proprie". Investitorii vor să construiască la Ţaga un abator pentru procesare a cărnii, care va fi vândută pe pieţe din străinătate, însă aceştia vor încerca să vândă carnea şi în România, mai ales în restaurantele de lux.

„Dacă are păşune, îi merge bine"

Bizonii sunt supravegheaţi de doi paznici aduşi din Bihor, iar păşunea este împrejmuită de un gard, prevăzut cu un fir electric. Animalele vor rămâne pe păşune şi pe timpul iernii, când vor primi furaje. Acestea au nevoie, însă, să fie deparazitate de trei ori pe an. „Bizonii trăiesc doar în parcuri, nu mai trăiesc în libertate, din cauza vânătorii iraţionale. E un animal care se aclimatizează destul de uşor. Dacă are păşune, nu văd de ce nu le-ar merge bine", a explicat Ioan Păcurar, profesor universitar doctor al Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. El a mai spus că un bizon mascul ajunge chiar şi până la 1.300 de kilograme.

Carnea de bizon nu prea are căutare în restaurantele din Cluj-Napoca. Asta, în ciuda faptului că - susţin marii bucătari din oraş - este mai gustoasă şi mai moale decât carnea de viţel. „Noi avem trecut în meniu şi grătar din carne de bizon, însă clienţii noştri nu prea cer aşa ceva. Probabil pentru că nu ştiu cât este de gustoasă această carne. Importăm carnea din Austria şi o ţinem congelată", a precizat David Mircea, bucătar-şef al unui restaurant din centrul oraşului. Potrivit acestuia, 100 de grame de carne preparată la grătar costă în jur de 40 de lei. „Carnea de bizon poate fi  preparată şi la tigaie sau cu diferite sosuri şi este foarte gustoasă", a adaugat bucătarul-şef.

70 de euro poate ajunge preţul unui kilogram de carne de bizon. Cel mai mic preţ este de 10 euro pe kilogram.

"Păşunile trebuie să rămână pentru comună. Toţi străinii vin la noi să se îmbogăţească. De ce nu merg în ţara lor?"
Ion Colcer
localnic Ţaga

"Este o cerere foarte mare mai ales pe piaţa din străinătate şi nu poate fi acoperită de producţia existentă. Noi am cam golit piaţa de achiziţii de animale vii. Am cumpărat în total 195 de bizoni."
Constantin Jeican
om de afaceri

"Pe mine mă interesează mai mult faptul că în felul acesta se vor crea locuri de muncă. Până acum au fost preluate 30 de CV-uri."
Romulus Mîrza
primar Ţaga

Carne bogată în proteine

În SUA, carnea de bizon câştigă în popularitate, ea devenind o alternativă viabilă la cea de vacă, se arată  într-un articol al publicaţiei „Daily Mail". În material este citat un studiu al Universităţii Dakota de Sud care arată: „carnea de bizon are cu 75% mai puţină grăsime şi cu 40% mai multe proteine decât carnea de vacă". Aceeaşi sursă arată că acest tip de carne este bogat în minerale, proteine şi acizi graşi, fiind şi o sursă extrem de bogată în fier. Mai mult, carnea de bizon are o concentraţie mare de aminoacizi esenţiali şi grăsimi nesaturate, având un nivel al colesterolului scăzut şi mai puţine calorii decât chiar carnea de pui. În plus, carnea de bizon conţine antioxidanţi, precum seleniu şi potasiu, cu rol extrem de important în scăderea presiunii arteriale.

„Urmează să ne aducă şi crocodili?!"

Primarul Romulus Mîrza, bucuros că au venit investitori în comună 

Investiţia celor doi străini în parcul de bizoni va crea câteva locuri de muncă în comuna clujeană Ţaga. „Vor fi câteva locuri de muncă sezoniere, pentru munci precum cele ce ţin de curăţat ţarcul sau producerea fânului, dar şi permanente, aproximativ cinci locuri de muncă, pentru îngrijitori şi paznici", a declarat Constantin Jeican, partenerul român al celor doi investitori.

Chiar dacă Primăria va încasa câteva mii de euro la bugetul local, în urma închirierii păşunilor, primarul comunei Ţaga, Romulus Mîrza, susţine că cel mai mare efect al investiţiei străine este crearea de noi locuri de muncă.

„Am închiriat păşunea la preţul de 60 de euro pe an, pe hectar, pe o perioadă de un an, urmând ca apoi să fie realizate formulare ce ţin de concesionare. Practic, pe mine mă interesează mai mult faptul că în felul acesta se vor crea locuri de muncă. Până acum au fost preluate 30 de CV-uri de la cetăţeni din Năsal (un sat din comună - n.r.)", a mai spus Romulus Mîrza.

Păreri împărţite

Ţarcurile cu bizoni au devenit deja un punct de atracţie pentru sătenii din zonă, însă părerile cu privire la importanţa investiţiei sunt împărţite. Dacă cei tineri consideră benefică aducerea bizonilor la Ţaga, fiind deliciul mai ales pentru cei mici, vârstnicii privesc sceptic investiţia. „Să-mi fie frică când merg pe câmp? Trebuia să rămână pentru comună păşunile. Toţi străinii vin la noi să se îmbogăţească. De ce nu merg în ţara lor. Urmează să ne aducă şi crocodili?!", a răbufnit Ion Colcer, un pensionar în vârstă de 60 de ani.

El a fost contrazis imediat de o localnică de 38 de ani. „Şi atunci e mai corect să rămână păşunea goală, dacă noi, românii, nu suntem în stare? Foarte bine că au venit. Primăria va avea de câştigat financiar", i-a spus Gabriela Mîrza scepticului. În replică, Romulus Mîrza a precizat că în comună se cresc doar 1.200 de ovine şi 400 de bovine. „Foarte puţini mai cresc acum ovine şi bovine. Chiar şi aşa, a rămas păşune suficientă pentru animalele din comună", a conchis Mîrza.