Cluj: Străzile secrete ale Clujului

În oraş există zeci de străzi private, motiv pentru care sunt nemodernizate şi majoritatea nu au nume. Străzile private au început să apară în urmă cu cinci ani, o dată cu dezvoltarea imobiliară explozivă pe terenuri private şi apariţia ansamblurilor de locuinţe.

Administraţia clujeană nu are voie să includă aceste străzi cu caracter privat în proiectele de modernizare, potrivit legii, drept urmare uliţele arată ca după război: neasfaltate şi pline de noroi. Chiar şi rămăşiţe de materiale de la noile construcţii, ridicate de o parte şi de alta a drumurilor, au rămas încă în stradă.

Majoritatea nu pot fi localizate după denumire, deoarece nu au una. Cu toate acestea, unii locatari par să nu aibă probleme legate de acest aspect, considerând că uliţele pe care locuiesc oferă un adevărat mister, considerându-le chiar secrete.

 Ele sunt, practic, anexe ale străzilor incluse în nomenclatorul stradal al municipiului, însă aparţin locatarilor şi nu oraşului. Pot fi închise prin bariere sau porţi, accesul fiind permis doar riveranilor şi, bineînţeles, serviciilor de urgenţă.

Uliţele fără nume

„Pe această stradă, dacă pot să îi spun aşa, locuim mai multe persoane şi fiecare din cei de aici deţin o parte din ea, fiecare are o parcelă. Unii nu fac nimic cu ea, iar alţii folosesc partea lor pentru a-şi parca maşina”, ne-a spus Mircea Petric, locatar al unui bloc nou construit pe segmental stradal cuprins între numerele 139 şi 141, de pe strada Câmpului.

Practic, astfel sunt localizate majoritatea străzilor private. „Lumea ştie că între două numere de pe strada principală se poate intra pe strada privată. Avem numere la blocuri, însă nu şi nume la stradă”, a mai spus Petric.

De asemenea, modernizarea sau asfaltarea străzii trebuie suportată de locatari. „Nu pot fi cheltuiţi bani publici pe o stradă privată. Dacă vrem să o asfaltăm, costurile trebuie suportate de locatari”, a încheiat Mircea Petric, care este şi consilier local.

Singura soluţie pentru care aceştia nu ar trebui să plătească reparaţiile ar fi ca uliţele să intre în proprietatea primăriei şi în nomenclatorul stradal prin donaţie. Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca, spune că nu orice stradă poate fi „primită” de primărie. „Străzile trebuie să arate bine cât de cât înainte ca acestea să intre în proprietatea administraţiei.

Nu putem primi o stradă neasfaltată, după care să o modernizăm din bani publici, deşi cel care s-a folosit de ea pentru a construi blocurile şi a face profit a lăsat-o în paragină”, a spus primarul.

Nimeni nu le ştie numărul

După parcelarea terenurilor private, dezvoltatorii imobiliari au reglementat inclusiv accesul la noile construcţii. Puţine dintre acestea au primit ulterior şi nume, ca noii locuitori să îşi poată face documente de identitate. Potrivit reprezentanţilor primăriei, în municipiu există zeci de astfel de străzi, însă nu au putut oferi o cifră exactă.

Începând cu anul 2004, acestea au început să apară în noile cartiere ale Clujului, printre care se numără Europa, Bună Ziua, Baciu sau Câmpului.