Cluj: Presa internaţională, şocată de viaţa la groapa de gunoi

Agenţia France-Presse (AFP) a realizat un reportaj intitulat „România: o viaţă la groapa de gunoi din Cluj, «nu poate fi mai rău»”.

Jurnaliştii agenţiei de presă au realizat materialul la periferia municipiului Cluj-Napoca, unde circa 370 de romi trăiesc în condiţii insalubre, în apropierea unei gropi de gunoi, la Pata Rât. Ei trăiesc din reciclarea deşeurilor, care le asigură supravieţuirea zilnică, relatează AFP, preluat de Mediafax.

Povestea conţine trăirile de zi cu zi ale persoanelor ce locuiesc lângă grămada de gunoaie a Clujului, dar trage şi un semnal de alarmă: „Autorităţile trebuie să găsească un loc pentru a crea o groapă de gunoi ecologică şi pentru a o închide pe cea de la Pata Rât, aşa cum a promis în 2002, la presiunea Bruxelles-ului”.

Poveste cu gunoaie

Singura lor sursă de apă este o pompă instalată în stradă, în timp ce numai două familii sunt branşate legal la reţeaua de electricitate, celelalte fiind nevoite să le plătească 25 de euro pe lună pentru a-şi lumina casele sau pentru a privi la televizor. Cu faţa înnegrită de 35 de ani petrecuţi printre gunoaiele de la groapa din Pata Rât de la periferia Clujului, Marin Varga suspină: „nu poate fi mai rău".

„Trăim de pe o zi pe alta, nu mai mult", susţine Marin Varga, care împarte cu familia sa - trei generaţii, respectiv 13 persoane în total - singura cameră a unei barăci construite printre gunoaie. În privinţa copiilor, nu se pune problema ca aceştia să meargă la şcoală. „Ne ajută să căutăm printre gunoaie", explică el. O altă femeie, Elixenia Borban, în vârstă de 67 de ani, mărturiseşte că este constrânsă să caute prin gunoaie. „Dar cel puţin nu cerşesc”, adaugă ea.

Agustin Coroj, în vârstă de 35 de ani, tatăl unei fetiţe de patru ani este extrem de nemulţumit: „Autorităţile au construit locuinţe sociale dar toate au fost repartizate incorect, unor oameni care au bani, care cunosc pe cineva la primărie”, susţine el.

Promisiuni deşarte

Primarul Clujului, Sorin Apostu, dă asigurări, la rândul său, că nu încetează să caute soluţii pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă din această comunitate. „Până la sfârşitul anului, cu ajutorul mai multor antreprenori şi ONG-uri, o parte din aceste persoane vor fi mutate”, a declarat el.

Dar, potrivit lui Marin Varga, romii „vor merge acolo unde va fi amenajată noua groapă, deoarece este singurul lor mod de supravieţuire".

Citeşte şi „90 de ţigani, alungaţi dintr-o tabără de lângă Cluj”