Cluj: Portret - Ştefan Wagner, compozitorul de trandafiri

Creator a 40 de soiuri de trandafiri, cercetătorul este de trei ani vicepreşedintele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze.

S-a născut acum 77 de ani în comuna Unirea din judeţul Alba, într-o familie de horticultori. Familia deţinea o mică pepinieră de pomi fructiferi şi trandafiri, unde, de mic copil, a învăţat să îndrăgească această meserie. „Noi eram o familie de horticultori. Tata, mama, bunicii, mătuşile, unchii, toţi erau implicaţi într-un fel în horticultură. Aşa că eu am urmat vocaţia familiei”, spune Ştefan Wagner.

A învăţat meserie de la bunicul său
Tatăl său a murit imediat după război, în 1946, forţându-l pe tânărul Wagner să abandoneze liceul. „M-am dus la lucru la pepiniera din Aiud, la practică”, îşi aduce aminte Ştefan Wagner.  Timp de doi ani, a fost ucenic sub conducerea bunicului său, care a fost grădinar-şef aici între 1908 şi 1948. „Bunicul a fost mentorul meu. Un austriac mărunt, de 1,58, dar foarte exigent şi care cunoştea toate secretele meseriei deşi nu avea pregătire superioară. Am învăţat foarte mult de la el şi niciodată n-am să fiu în stare să-i mulţumesc”, spune clujeanul.

Anii de facultate, dificili
După cei doi ani de practică la pepiniera din Aiud, s-a înscris la Şcoala Tehnică Horticolă din Odorheiul Secuiesc, pe care o absolvă ca premiant. În 1951 este admis la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. „Era singura facultate de horticultură din ţară, iar agricultura nu mă interesa. La facultate a fost destul de greu, pentru că nu cunoşteam bine limba şi pe parcursul facultăţii am reuşit să învăţ bine limba română”, spune Ştefan Wagner, care cunoaşte limbile maghiară, germană, engleză şi la un nivel mediu, franceza.

După absolvire, în 1956, a ajuns la Staţiunea Pomicolă Cluj la chemarea directorului Rudolf Palocsay. „Aici am lucrat 41 de ani, până în 1997, când m-am pensionat”, îşi aduce aminte Ştefan Wagner. Şi astăzi mai are colaborări cu colegii de la staţiune, pe care îi mai vizitează din „două în două săptămâni”.

Doctor în agronomie
Prin studiile sale din domeniul pomiculturii a redus durata de creare a portaltoilor vegetativi, lucrare pentru care a primit în 1971 titlul de doctor în agronomie. Marea sa iubire este trandafirul, de-a lungul timpului creând, singur sau în colaborare, 40 de soiuri. Printre acestea, „Foc de tabără”, „Auriu de Cluj”, „Rosagold”, „Nobilia” sau „Rosadora”.

În 1968 a participat în Anglia la Conferinţa Internaţională a Rozelor. Aici s-au pus bazele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze, România devenind membru fondator prin prezenţa sa. Atunci a făcut parte din delegaţia care a fost prezentată reginei-mamă Elisabeta a Marii Britanii. În decembrie 1990 a înfiinţat Asociaţia Amicii Rozelor, care are azi peste 1.400 de membri din ţară şi străinătate. A participat la toate congresele mondiale de roze, fiind ales în urmă cu trei ani vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze. „Între 15 iunie şi 2 iulie voi participa la Vancouver la cel de-al XVI-lea Congres Mondial al Rozelor din 2009. Dacă voi fi propus, s-ar putea să fiu încă trei ani vicepreşedinte. Atât e maxim, două mandate”, spune clujeanul.


Ce-i place
„Îmi place să schiez, să înot, iar pentru restul, nu mai am timp. Îmi place jazzul vechi şi să fac fotografii. M-am ocupat cu fotografia în decursul înregii cariere”, spune Ştefan Wagner.

Ce nu-i place
„Nu-mi place că la noi se plăteşte nemunca în mod foarte legal şi birocraţia excesivă, unde excelăm. Consider că ceea ce s-a întâmplat cu agricultura de la noi din ţară este un act criminal, având în vedere că o treime din ţară se ocupă cu agricultura”, spune Ştefan Wagner.

Profil
Născut: La 1 februarie 1932, în comuna Unirea, judeţul Alba

Studii: Facultea de Horticultură, Bucureşti. Doctor în agronomie

Experienţă: Staţiunea de Pomicultură Cluj, Preşedintele Asociaţiei Amicii Rozelor

Familie: Văduv, un băiat şi un nepot

Citeşte şi ce părere are despre Cluj-Napoca