Clubul "prietenii inflaţiei" strânge rândurile

Noi scumpiri se pregătesc să dea peste cap calculele oficiale privind creşterea preţurilor de consum. Deşi s-a dublat faţă de luna precedentă, inflaţia pe iulie a rămas, prin jocul

Noi scumpiri se pregătesc să dea peste cap calculele oficiale privind creşterea preţurilor de consum.

Deşi s-a dublat faţă de luna precedentă, inflaţia pe iulie a rămas, prin jocul "coeficienţilor de ponderare" şi al întâmplării, în limite rezonabile. Guvernul a încercat să "păcălească" inflaţia, evitând scumpirile din domeniul energiei, tradiţionale la mijlocul anului. Chiar dacă va încerca să menţină preţurile la curent electric, în august, vine cel puţin o scumpire implacabilă, la ouă.

George Safir vinde zilnic în judeţul Vaslui în jur de 40.000 de ouă produse în fermele sale. La începutul lui iulie un ou ajungea pe piaţă la 0,19 lei, pentru ca la sfârşitul lunii să treacă de 0,22 lei (+15%). "Am simţit că cererea este mai mare decât oferta. Această diferenţă cerere-ofertă este un lucru normal pentru această perioadă a anului", spune el.

Lucrând cu medii la nivel naţional, statistica oficială n-a prins scumpirile operate de producătorul vasluian. Se pare chiar că la nivel general nici n-a fost vorba de scumpirea ouălor - creşterea preţurilor fiind 0,6%. Procentul pare o anomalie, dacă ne uităm la rapoartele asupra inflaţiei pe iulie din anii precedenţi. În 2002, creştere de 21,3%, în 2003, de 44,5%, în 2004, de 23,3%. "Explicaţia e simplă.

La ouă preţurile scad în perioada aprilie-iulie, când e supraofertă de ouă, produse în gospodăriile ţărăneşti. Dar, de pe la sfârşitul verii, începutul toamnei, nu se mai găsesc ouă de la ţară, oamenii încep să cumpere de la magazin, şi atunci preţurile revin, pe creştere.

Deci, dacă nu a fost scumpire în iulie, sigur va veni în august", spune Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări. Astfel, e de aşteptat ca preţurile la ouă să crească de la 0,14-0,15 lei la 0,18 lei (preţuri fără TVA, la poarta fermei). Astfel, creşterea va fi de cel puţin 20%.

Fenomenul ciclic al inflaţiei din ouă s-a verificat şi anul trecut - o creştere moderată în iulie (2,5%), definitivată în august (17%).

Anomalii în plină vară

Anomalia ouălor nu este singura din raportul asupra inflaţiei de luna trecută. Mai întâi că iulie 2007 este prima în ultimii cinci ani cu cea mai mare inflaţie pe categoria mărfuri alimentare. Aşa cum era firesc, această categorie ajută la scăderea pe total a ratei lunare a inflaţiei.

Au fost ani în care preţurile chiar au scăzut (2002). Evident, nu lipseau scumpirile - în 2004, spre exemplu, un an agricol foarte bun, la legume şi conserve de legume se raporta o creştere de 2,4%. Anul acesta, pe fondul secetei şi, în general, a situaţiei proaste din agricultură, mai multe mărfuri alimentare au avut creşteri - cele mai mari, 7,8%, la legume şi conserve, apoi la fructe proaspete, 3,2% (dar, în iulie 2004, creşterea era de 6,4%) şi fasole boabe şi leguminoase.

Cine a făcut o observaţie la nivel micro prin pieţele bucureştene ar putea să rămână surprins, totuşi, de blândeţea creşterilor raportate statistic. Dar nu acest lucru este cel mai surprinzător. Continuând comparaţia cu ultimii ani, constatăm că din luna iulie nu lipseau creşterile la capitolul energetic - curent electric, energie termică, gaze, combustibili.

Cel puţin o scumpire (chiar de aproape 10%), dacă nu mai multe la un loc. Explicaţia era în general simplă, la jumătatea anului aveau loc revizuiri ale accizelor sau obişnuite ajustări ale tarifelor. În iulie 2007 însă, în premieră - stabilitate pe toată linia. În domeniul mărfurilor nealimentare, singura revizuire pe care a permis-o guvernul a fost la capitolul tutun şi ţigări, unde, din cauza accizelor, scumpirea generală a fost de peste 4%.
Aşa s-a ajuns practic ca inflaţia totală pe iulie să ajungă la 0,3%, dublu faţă de luna precedentă, dar sub... potenţialul de creştere.

De altfel, notează chiar Institutul de Statistică - fără tutun şi băuturi alcoolice inflaţia ar fi fost de doar 0,07%. Dar, fără combustibili, inflaţia ar fi urcat la 0,31%, iar fără produsele cu preţuri reglementate (energie electrică, gaze, energie termică etc.) ar fi ajuns la 0,47%. Altfel spus, domenii sensibile, care altădată erau butoiul cu pulbere, acum au ţinut inflaţia jos. În mod artificial.

Scumpirile naturale ameninţă ţintele

În mod natural, sectorul energetic nu va uita de scumpiri. Deja, săptămâna trecută, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că a primit, luni, o solicitare scrisă din partea complexului energetic Rovinari, pentru a recunoaşte în tarifele electricităţii pentru populaţie o serie de costuri ale producătorului, ceea ce, evident, înseamnă majorarea preţurilor.

Aşteptându-se la multiplicarea presiunilor pentru scumpirea curentului, guvernul încearcă să amâne cât mai mult deschiderea robinetului de scumpiri la gaze. Astfel, Ministerul Economiei a anunţat că va solicita Comisiei Europene o nouă amânare a termenului privind alinierea preţurilor la gazele naturale.

Cât despre combustibili, creşterea ameninţătoare a barilului pe pieţele externe pare să nu se reflecte încă pe plan intern, datorită unui leu care încă se ţine tare. Dar cât, nu se ştie. La aceasta trebuie adăugat că efectele reale ale secetei încă nu au fost simţite serios în statistică. Astfel, producătorii din panificaţie nu obosesc să spună că doar raducrea semnificativă a TVA-ului ar mai putea domoli o creştere puternică a preţului pâinii.

Coeficienţii de ponderare, subiect de controversă

O problemă controversată în rapoartele privind creşterea preţurilor de consum în întreaga economie este dată de aşa-numiţii coeficienţi de ponderare - măsura în care produsul respectiv este introdus în coşul mediu de consum al populaţiei. Cea mai mare pondere o au mărfurile alimentare - 39% la nivelul anului 2007. În urmă cu cinci ani, acestea cântăreau 44% din coşul total.

Evoluţii de ponderare au înregistrat, practic, toate produsele, unele chiar mai puţin evidente. Spre exemplu, ouăle au acum o pondere de 0,8%, iar în urmă cu cinci ani - de 1,1%. Dar cele mai discutabile ponderări intervin în cazul unor mărfuri sensibile, precum energia. După controverse pe această temă, au crescut uşor ponderile în ce priveşte curentul electric - 5% în 2007 (în 2002 - de 4,6%) sau gazele naturale - 3,1% (în 2002 - 1,9%).

Analiştii sunt precauţi privind prognoza de sfârşit de an

Cel puţin pentru lunile următoare, traiectoria inflaţiei începe să fie destul de nesigură. Inflaţia pe 12 luni (iulie2007/iulie 2006) a ajuns deja la 4%, ţinta stabilită de Banca Naţională pentru întreg anul 2007. La începutul săptămânii, BNR a revizuit în creştere cu 0,2 puncte prognoza de inflaţie pentru 2007, de la 3,7% la 3,9%. Dar guvernatorul Mugur Isărescu nu a uitat să amintească de o serie de riscuri care ameninţă să ducă la ieşirea din prognoze.

Aurelian Dochia, director general la BRD-Corporate Finance, crede că anul se va încheia cu o depăşire a ratei de creştere a inflaţiei de 4%, dar acest lucru nu trebuie dramatizat. "Important este să fie luate în considerare avertismentele Băncii Naţionale a României, în primul rând privind expansiunea salariilor. Vin însă mai multe presiuni din mai multe părţi asupra ratei inflaţiei, şi aici trebuie amintit de creşterile din domeniul energetic. Din acest punct de vedere, optimismul vehiculat la nivel guvernamental mi se pare exagerat."

Ionuţ Dumitru, analist-şef la Raiffeisen Bank, spune că era de aşteptat la o creştere a inflaţiei în luna iulie, dată în special de preţurile volatile. "Creşterea procentuală este cu atât mai mare cu cât baza de comparaţie este mai mică. E de aşteptat ca, prin toamnă, inflaţia anuală să treacă de 4,5%, iar anul să se încheie cu o rată de creştere de peste 4%.Leul se va mai întări şi, astfel, se va reuşi absorbirea şocurilor externe."