Clasa de la Palatul Regal

În 1932, o comisie alcătuită la cererea regelui Carol al II-lea bătea ţara-n lung şi-n lat ca să-i găsească pe cei care aveau să devină, ulterior, colegii de liceu ai viitorului rege

În 1932, o comisie alcătuită la cererea regelui Carol al II-lea bătea ţara-n lung şi-n lat ca să-i găsească pe cei care aveau să devină, ulterior, colegii de liceu ai viitorului rege Mihai. Carol îşi dorea ca fiul său să studieze alături de reprezentanţi ai tuturor claselor sociale ale României, proveniţi din toate provinciile şi cuprinzând şi câte un exponent al celor două minorităţi: maghiară şi germană. "Clasa palatină" urma să fie alcătuită din elevi din promoţia lui Mihai, "buni la minte şi la trup", să funcţioneze într-un pavilion din incinta Palatului Regal şi să fie integrată Colegiului Naţional "Sf. Sava".

"Înainte vreme, prinţii învăţau şcoală singuri, cu profesorii lor. De mici, copiii erau crescuţi cu guvernante şi profesori care-i învăţau limbi străine şi cunoştinţele necesare oricărui om luminat. Prinţul sta în palat, departe de popor şi de ţară, pe care nu o cunoştea totdeauna bine. Cu totul altfel înţelege M.S. Regele ca să înveţe la şcoală Fiul său. El doreşte ca Voevodul să nu fie despărţit nici un moment, cunoscând oamenii şi obiceiurile ţării. Şcoala aceasta anume a fost alcătuită în aşa chip, pentru ca Voevodul să fie pus prin colegii Săi în legătură cu ţara. Clasa Voevodului Mihaiu reprezintă ţara întreagă, fiindcă ea cuprinde şi pe săraci şi pe bogaţi, şi copii dela sate şi dela oraş, şi români şi străini", iată raţiunea de a fi a acestei clase de liceu, organizată pentru şcolirea viitorului monarh, potrivit unui articol din revista "Albina", din anul 1933. Amintim că, în perioada cu pricina, liceul dura opt ani de zile (anul I de liceu - anul VIII de liceu), urmând celor patru ani de şcoală primară. Concret, după ce a făcut şcoala primară în particular, cu profesorul Nicolae Saxu, Marele Voievod Mihai de Alba Iulia a urmat cursurile unei clase special înfiinţate pentru el, în perioada 1932-1940.

Doar patru colegi ai regelui mai trăiesc

"Clasa palatină" şi-a deschis oficial porţile pe 30 ianuarie 1933, compusă fiind, la momentul cu pricina, din 9 elevi, incluzându-l aici şi pe voievod. Un an mai târziu, grupul liceenilor privilegiaţi se completează cu încă patru persoane (a se vedea caseta alăturată textului). Din nefericire, pe parcursul anilor de studiu, trei dintre şcolari trec la cele veşnice, iar "clasa palatină" suferă un nou proces de completare cu Lascăr Zamfirescu, nepotul scriitorului Duiliu Zamfirescu (vine în clasa a V-a de liceu) şi cu Constantin Malaxa, fiul industriaşului Nicolae Malaxa (în clasa a VIII-a de liceu). Pe lângă cei care pier în timpul şcolii, unii elevi dispar din peisajul clasei din motive de "neadaptare" (Tănase Mărgelatu părăseşte clasa palatină după primul an de liceu) sau, în majoritatea cazurilor, din motive de "reducere a bugetului", aşa cum îşi aminteşte Radion Chiaburu, astăzi în vârstă de 87 de ani, care reprezenta Basarabia în grupul de elevi. "Cu excepţia regelui, mai trăiesc astăzi doar patru dintre elevii clasei palatine: eu, aici, la Bucureşti, Lascăr Zamfirescu, tot la Bucureşti, Ioan Jurchescu, la Timişoara, şi Walter Heltmann, care locuieşte în Germania", povesteşte Chiaburu.

Cursurile, la Sinaia şi la Bucureşti

"Primul trimestru de şcoală se făcea totdeauna la Sinaia, la Castelul Peleş, pentru ca, după Bobotează, să revenim la Bucureşti, unde învăţam într-un pavilion din incinta Palatului Regal, lângă Casa Nouă, unde locuiau regele şi voievodul", spune basarabeanul Radion Chiaburu.

Regele Carol al II-lea avea un pupitru special în clasă, de unde putea asista la ore, şi tot el ceruse ca profesorii să nu facă niciun fel de diferenţe între voievod şi colegii săi. La finalul fiecărui an de studii, "palatinii" plecau în ţară, însoţiţi de profesorii lor, în aşa-numitele "cursuri de sinteză": călătorii în care erau vizitate şi studiate locuri de bătălie, palate şi cetăţi, mănăstiri, muzee, complexuri arheologice, exploatări miniere, locuri de baştină ale unor scriitori, domnitori, istorici, politicieni.

Că veni vorba de dascălii care s-au perindat prin faţa învăţăceilor, merită a fi spus faptul că regele Carol al II-lea s-a consultat cu Nicolae Iorga în alegerea acestora. Iată numai câţiva: Ion Conea (geografie), Gheorghe Lazăr (istorie), Constantin Giurescu (istorie), Gheorghe Nedioglu (limba română), Ion Zamfirescu (filosofie), Nicolae Popescu (religie), Cristian Musceleanu (fizică, chimie)...

Elevii palatini

1. Voievodul Mihai: dintr-a I-a până într-a VIII-a de liceu

2. Dan Cernovodeanu: fiu de ofiţer, Bucureşti, reprezentând armata (clasele I-V)

3. Ion Dinulescu: fiu de mecanic de locomotivă, Bucureşti, reprezentând muncitorimea (I-V)

4. Mircea Ionniţiu: fiu de librar la "Cartea Românească", Bucureşti, reprezentând comerţul (I-VIII)

5. Dan Mavrus: fiu de avocat, Bucureşti, reprezentând profesiile liberale (I - moare în timpul clasei a V-a)

6. Ştefan Popescu: fiu de avocat, Bucureşti, reprezentând profesiile liberale (I-V, moare în timpul şcolii)

7. Radion Chiaburu: fiu de ţăran, satul Peceştea, judeţul Orhei, reprezentând Basarabia (I-V)

8. Gheorghe Duşa: fiu de ţăran, comuna Toderiţa, judeţul Făgăraş, reprezentând Ardealul (I-V)

9. Tănase Mărgelatu: fiu de factor poştal, comuna Crevedia, judeţul Vlaşca, reprezentând Muntenia (doar clasa I de liceu)

10. Gheorghe Grămadă: fiu de ţăran, comuna Stroieşti, judeţul Suceava, reprezentând Bucovina (II-V, moare în timpul şcolii)

11. Ioan Jurchescu: fiu de învăţător, comuna Petnic, judeţul Caraş-Severin, reprezentând Banatul (II-VI)

12. Walter Heltmann: fiu de profesor, Braşov, reprezentând minoritatea germană (II-VIII)

13. Kovacs Ivan Paul: fiu de preot reformat, Tg. Mureş, reprezentând etnia maghiară (II-V)

14. Lascăr Zamfirescu: fiu de diplomat de carieră şi nepot al scriitorului Duiliu Zamfirescu, Bucureşti (V-VII)

15. Constantin Malaxa: fiul industriaşului Nicolae Malaxa, renumit în epocă, Bucureşti (numai clasa a VIII-a)