Circul marilor români

se joacă şi ei de-a topurile. Fără a avea pretenţie de sondaj sociologic, emisiunea "Mari români", lansată de TVR, pare a fi încă o condamnare la actuala tragicomedie naţională. Este

se joacă şi ei de-a topurile. Fără a avea pretenţie de sondaj sociologic, emisiunea "Mari români", lansată de TVR, pare a fi încă o condamnare la actuala tragicomedie naţională. Este adevărat, formatul emisiunii a fost importat. A-i pune în aceeaşi oală şi pe oamenii politici, şi pe cei de cultură, şi pe sportivi, inventatori ori personaje fantastice este de-a dreptul un ghiveci şi o încercare prostească de a zugrăvi o realitate complexă numită România...Faptul că TVR a îmbrăţişat o astfel de campanie-provocare nu este decât o tentativă eşuată de rebranduire a postului naţional. A face un astfel de bâlci mediatic era permis însă oricărei alte televiziuni decât celei naţionale. Fiindcă, în realitate, este uitată vorba unui alt român - prezent, din fericire, şi el în top -, Nichita Stănescu: cuvintele atrag realul... Adică, astfel de topuri induse fără nici un criteriu nu fac decât să deformeze, dacă mai era loc, percepţia generală despre noi înşine. Printre altele, iată şi unul dintre punctele foarte slabe ale întregului demers: acolo unde laşi spaţiu de manifestare unor grupuri de presiune, acestea se bulucesc să-l umple, şi profită de oportunitate pentru a-şi rezolva propria agendă. şi au profitat, cu fanatism, din plin! Numai astfel se explică prezenţa pe locurile fruntaşe a unor pseudo-personalităţi precum Gregorian Bivolaru ori Gigi Becali. Influenţa mediei, zodia look-ului, lupta pentru imagine sugerează, pe de altă parte, că trăim într-o lume în care, parţial, suntem şi ceea ce se vede. Cu atât mai mare grija pe care ar trebui s-o aibă televiziunea naţională. Nu de alta, dar dacă, peste câteva luni, un copil va fi întrebat care sunt principalele personalităţi ale României, riscăm să ia de bun acest joc absurd şi să aleagă cu nonşalanţă, nediscriminatoriu, cu superbia tinereţii, pe vreuna dintre oile negre ale topului. Somnul gestionării imaginii poate naşte monştri. Ar fi comic dacă n-ar fi tragic, ar fi un joc pueril dacă n-ar fi o circotecă naţională, perdantă pentru toată lumea. Până la urmă, cei mai bravi români par a fi acele multe milioane de oameni care au suportat cu stoicism năbădăile şi veleitarismul conducătorilor politici - lideri pe care tot ei i-au ales şi i-ar alege în continuare, să nu ne amăgim... În aceste condiţii, aproape că nu mai contează dacă topul primilor zece este cel real sau dacă în culise au mai fost făcute mici modificări, pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale - căci prezenţa unuia precum Ceauşescu Nicolae pe locul al unsprezecelea generează oarece bănuieli... Să nu disperăm însă, aspectul heteroclit constatat de sociologi pentru o emisiune de acest tip este, bineînţeles, de regăsit şi pe alte podiumuri, de forma altor ţări, la case mai mari. Aşa că, până la urmă, am putea fi mândri: ciobani or fi având şi alţii, dar Bulă este unul singur şi-i un mare român!