Circa 3.000 de judecatori si procurori trebuie sa restituie statului cateva sute de miliarde de lei

* Pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 243 de recursuri in anulare impotriva magistratilor care nu vor sa plateasca asigurarea de sanatate * Pana in prezent, instanta suprema a admis 8 dintre recursurile in anulare formulate de procurorul general al Romaniei

Un numar impresionant dintre procesele aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) - 243 - il reprezinta recursuri in anulare formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ impotriva judecatorilor si procurorilor care au dat statul in judecata si au obtinut castig de cauza pentru faptul ca li s-a retinut din salariu procentul de 7% cu titlul de contributii la fondul de asigurari de sanatate. Aceste recursuri in anulare (formulate in 2002 si 2003) sunt indreptate impotriva sentintelor judecatoresti prin care magistratilor din aproape intreaga tara li s-a recunoscut dreptul de a nu plati contributia la fondul de asigurari de sanatate, precum si restituirea sumelor retinute. Conform unor estimari neoficiale, ar fi vorba de circa 3.000 de judecatori si procurori, carora li se adauga si personalul auxiliar, iar sumele ce ar trebui recuperate de la acestia, intrucat majoritatea au pus in executare sentintele ce le-au dat castig de cauza - sunt de ordinul zecilor, poate chiar sutelor de miliarde de lei. Pana in prezent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis 8 recursuri in anulare, indreptate impotriva magistratilor de la instantele din Maramures, Neamt, Cluj, Bistrita si Dolj. Judecatorii si procurorii care au dat in judecata Ministerul Justitiei si Ministerul Public si-au intemeiat actiunile pe art. 99 din Legea 92/1992, privind organizarea judecatoreasca, conform careia magistratii beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze. Recursurile in anulare formulate de Parchetul de pe langa ICCJ invoca Legea nr.145/1997, legea-cadru in materia asigurarilor sociale de sanatate, in care sunt enumerate in mod expres si limitativ categoriile de persoane care beneficiaza de asigurari de sanatate fara plata contributiei. Si cum magistratii nu se regasesc, in aceasta enumerare, - alaturi de elevi, studenti, handicapati, persoane aflate in intretinere, persecutati politic, veterani si vaduve de razboi etc. - concluzia este, conform Ministerului Public, ca intentia legiuitorului de a-i scuti de la plata asigurarilor de sanatate trebuia exprimata clar in legea-cadru, prin includerea celor in cauza in categoriile exceptate. Referirea la asistenta medicala gratuita din Legea 92/1992, privind organizarea judecatoreasca - care este o lege speciala si anterioara legii care reglementeaza materia asigurarilor sociale de sanatate - are o alta interpretare care rezulta din dispozitiile HG nr. 409/1998 si a Normelor Comune incheiate in 1999, intre Ministerul Justitiei, Curtea Suprema de Justitie si Parchetul de pe langa CSJ. Conform acestor dispozitii legale, magistratii beneficiaza de asistenta medicala gratuita doar daca fac dovada platii lunare in contul asigurarilor sociale de sanatate. Cu alte cuvinte, li se deconteaza medicamentele, tratamentele, protezele etc. doar daca au platit, ca orice contribuabil, procentul de 7% pentru fondul de sanatate.