Cine câştigă din demararea proiectului Roşia Montană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Producătorii de componente, echipamente şi materiale necesare în procesarea zăcământului de aur, precum şi furnizorii de servicii industriale, vor avea o piaţă asigurată pentru 16 ani. Gradul de multiplicare a valorii adăugate este de 3,5 la Roşia Montană (la Petrom este 2,5), estimează analistul economic Ionel Blănculescu.

Industriile orizontale, furnizoare de produse specifice exploatărilor aurifere, dar şi constructorii de clădiri şi structuri cu profil industrial sau furnizorii de servicii specifice vor avea numai de câştigat după pornirea lucrărilor de exploatare auriferă de la Roşia Montană.

„Dezvoltatorul operează, de regulă, cu furnizori locali. Unele componente nu se produc acum în România şi va trebui să le importe, dar cu siguranţă vor apărea producători industriali care să fructifice această oportunitate", a declarat pentru „Adevărul" analistul economic Ionel Blănculescu, fost ministru şi preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare.

El estimează că la fiecare sută de lei derulată în cadrul proiectului de la Roşia Montană, în economie se vor crea activităţi în valoare de cel puţin 350 de lei, ceea ce înseamnă un grad de multiplicare de 3,5. În cazul Petrom, cea mai mare companie din România, acest grad de multiplicare este 2,5.

Exploatarea ar putea începe în 2014

Dacă în 2011, dezvoltatorul de la Roşia Montană ar obţine avizele de mediu, iar în 2012 pe cele de construcţii, etapa de construire a structurilor necesare în procesul tehnologic ar dura doi ani, astfel că exploatarea efectivă ar începe în anul 2014 şi ar dura 15-16 ani. „Statul român, care deţine 20% din această afacere, şi ceilalţi acţionari îşi vor încasa primele dividende după 5-6 ani de la demararea exploatării, dar furnizorii din industriile orizontale vor avea de câştigat mult mai devreme, chiar din momentul pornirii investiţiei", ne-a mai spus analistul. El atrage atenţia că aurul de la Roşia Montană nu are nicio legătură cu rezerva BNR, pentru că în calitatea sa de acţionar statul va primi doar dividende, nu şi produsul finit obţinut din exploatare.

În opinia lui Ionel Blănculescu, important de subliniat este că „mai mult de jumătate din banii puşi în mişcare datorită exploatării de la Roşia Montană vor rămâne în România". Statul îşi va câştiga partea lui, prin taxe, redevenţe şi alte impozite luate atât de la dezvoltator, cât şi de la furnizorii şi clienţii acestuia, iar sectorul particular din economie va avea de câştigat, de cealaltă parte, prin faptul că firmele vor avea o piaţă asigurată timp de cel puţin 15 ani, astfel că „per total, 56% din banii astfel rulaţi vor rămâne în România".

Pragul de rentabilitate: 40% din preţul aurului

În prezent, preţul aurului oscilează în jurul valorii de 1.900 de dolari uncia (31,1 grame) şi se aud tot mai multe voci care anunţă că va scădea vertiginos. Cât de mult ar trebui să scadă preţul aurului pentru ca afacerea Roşia Montană să nu mai fie rentabilă? „Am auzit vorbindu-se de rentabilitate chiar şi la un preţ de 900 de dolari uncia, astfel că nu cred că planează vreun pericol asupra acestei afaceri", a conchis Ionel Blănculescu.

"Statul român, care deţine 20% din această afacere, şi ceilalţi acţionari îşi vor încasa primele dividende după 5-6 ani de la demararea exploatării."
Ionel Blănculescu
analist economic

Vom fi primii în Europa

Cu mai mult de opt tone de aur producţie pe an, România va deveni cel mai important jucător pe această piaţă, având în vedere că în Europa se extrag în total cinci tone pe an.

Zăcământul valorează 15 miliarde de dolari

Dacă am avea acum tot aurul pe care îl va extrage dezvoltatorul exploataţiei de la Roşia Montană, am obţine aproximativ 300 de tone. La preţul de acum, care oscilează în jurul valorii de 1.900 de dolari uncia, această cantitate de aur ar valora 15 miliarde de dolari. Acţionarul majoritar, care deţine 80% din acţiuni, va avea ca beneficiu final numai 3,5 miliarde de dolari.

Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite