Cine plăteşte datoriile statului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Costurile rostogolirii împrumuturilor contractate de Ministerul Finanţelor vor apăsa pe umerii românului de rând. În timp ce bugetarii şi pensionarii vor beneficia în continuare de plata salariilor şi a pensiilor, angajaţii din sistemul privat vor suporta costurile creditelor luate de stat.

Citiţi şi:



Banca Naţională a României a decis, într-o şedinţă de politică monetară surpriză, reducerea ratei rezervei minime obligatorii de la 30% la 25% pentru pasivele în valută, lăsând la îndemâna băncilor comerciale peste un miliard de euro.

Decizia a fost motivată de „amânarea intrărilor programate de fonduri externe“, mai exact, a tranşei a treia de la FMI, de 1,5 miliarde de euro. În acest context, banii rămaşi în bănci vor ajunge tot în vistieria statului, alături de alte 15 miliarde de euro împrumutate de la începutul anului.

Noi împrumuturi

„Singurul punct în favoarea BNR este că s-a gândit la stabilitatea macroeconomică“, justifică decizia băncii centrale Laurian Lungu, managing partner în cadrul firmei de cercetare şi analiză Macroanalitica.

Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru acoperirea cheltuielilor curente şi este forţat să atragă resurse de pe piaţa internă, atât timp cât tranşa de la Fond a fost amânată, iar pieţele externe nu constituie o alternativă, explică Lungu. Mai mult, el spune că, în lipsa acestei decizii, costurile ar fi crescut foarte mult.

Surse din piaţă afirmă că se analizează deja varianta unui nou club loan sau a vânzării de titluri de stat denominate în valută, la o valoare ce se apropie de suma eliberată de BNR în piaţă.

Impozite mai mari

Toate aceste împrumuturi, plus dobânzile aferente, vor trebui rambursate de stat în următorii ani. Dar, cu ce preţ? Chiar dacă bugetarii şi pensionarii se bucură, pe termen scurt, de încasarea salariilor şi a pensiilor, din 2010, cu toţii vom pune umărul pentru plata acestor datorii.

În contextul în care continuarea acordului cu FMI este condiţionată de încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 5,9% în următorul an, există două variante: creşterea veniturilor bugetare sau tăierea drastică a cheltuielilor.

Cea din urmă pare mai puţin plauzibilă în condiţiile în care o parte din costuri, împrumuturi şi dobânzi, au fost deja translatate pentru 2010. Şi totuşi, o parte dintre bugetarii susţinuţi acum, în perioadă electorală, ar putea să rămână fără un loc de muncă la anul.

Astfel, statul va fi constrâns să-şi sporească veniturile, iar cea mai la îndemână măsură va fi creşterea taxelor şi a impozitelor, spune Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

Laurian Lungu consideră că este o greşeală să creşti nivelul de impozitare exact când economia are nevoie de un impuls. El spune că este nevoie de măsuri fiscale credibile şi de o reducere sustenabilă a cheltuielilor pentru ca aceste împrumuturi să fie justificate şi să aducă beneficii viitoare economiei.

În condiţiile în care fundamentele economice vor rămâne şubrede, investitorii vor ocoli România, iar leul va slăbi tot mai mult în raport cu euro. Iar asta nu înseamnă altceva decât costuri suplimentare pentru românul de rând.

Pro

AVANTAJ PE TERMEN SCURT

Pensionarii şi bugetarii vor beneficia, pe termen scurt, de plata pensiilor şi a salariilor. În cazul unui împrumut contractat de stat în valută, moneda naţională va fi ferită de presiuni în sensul deprecierii în raport cu euro.

Contra

COSTURI ÎN CREŞTERE

În contextul unor cheltuieli bugetare greu de diminuat, încadrarea în ţinta de deficit convenită cu FMI pentru 2010 va fi îndeplinită numai prin creşteri de taxe şi impozite. În plus, o economie şubredă va aduce întotdeauna un leu slab.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite