Cinci zile prizonier in mijlocul apelor
0Are 37 de ani, e neurochirurg si, cand a ajuns in State, in 1998, era departe de a banui cei rezerva viitorul. Initial, a descins in Tennessee, iar dupa un an sa stabilit la New Orleans, unde a fost
Are 37 de ani, e neurochirurg si, cand a ajuns in State, in 1998, era departe de a banui cei rezerva viitorul.
Initial, a descins in Tennessee, iar dupa un an sa stabilit la New Orleans, unde a fost rezident la Louisiana State University timp de sase ani. "Chiar in iunie anul acesta am terminat rezidentiatul si am ramas in cadrul facultatii ca asistent universitar", isi incepe povestea Gabriel Tender, medicul care sa luptat cinci zile si cinci nopti, alaturi de colegii sai din University Hospital, sasi pastreze pacientii in viata, izolati de ape, fara hrana si cu medicamente pe sponci.
"Vedeam elicopterele Si ne intrebam de ce nu veneau Si la noi"
Gabriel Tender lucra la doua spitale, cel pentru saraci, Charity, si la University Hospital. In seara cand a lovit Katrina era, la datorie, in serviciu de urgenta la University. "Dupa ce a trecut uraganul, am crezut ca am scapat usor. Afara, apa trecea putin de genunchi. Mai avusesem asemenea experiente. Apoi, a venit prapadul. Luni noaptea sa spart barajul (de la lacul Pontchartrain n.n.), iar apa a crescut brusc peste doi metri. Neam trezit izolati. Cinci zile si cinci nopti am facut tot ce nea stat in putinta sa tinem in viata pacientii. Veneau bolnavi cu barcile de la alte spitale, dar nu am mai internat pe nimeni. Abia faceam fata cu ai nostri. Din ora in ora ne urcam pe acoperisul spitalului. Era deprimant. De jur imprejur numai apa. Vedeam elicopterele si ne intrebam de ce nu veneau si la noi"
"Am supravietuit cu o lingura de fasole pe zi"
Apa de baut na fost o problema, pentru ca directorul spitalului a avut prezenta de spirit si a stocat suficienta inainte de uragan. "Cu mancarea a fost mai prost si cu lipsa de electricitate. Cred ca am si slabit, glumeste Gabriel Tender. Am supravietuit la limita, cu o lingura de fasole sau de legume pe zi. Despre spalat, nici vorba. Iar intrun spital unde germenii prolifereaza, acesta e un pericol mortal. Eram la capatul puterilor cand au venit elicopterele. Bolnavii grav au fost dusi pe acoperis si preluati de acolo, ceilalti au fost evacuati cu barcile, venite pana la usa camerei de garda. Asa am plecat si eu. Cu toate lipsurile, la University nam avut decat un mort. Si doua nasteri de copii perfect sanatosi. E o performanta. Daca mai dura cateva zile, bilantul ar fi fost cumplit".
Plecat printre ultimii din spital, doar cu halatul pe el, Gabriel Tender sa refugiat la San Antonio, in Texas, unde se afla si in prezent. Nu stie daca locuinta sa mai e in picioare sau daca a scapat de vandalizare. Nu stie nici daca se va mai intoarce vreodata la New Orleans. Daca va fi insa chemat, nu va ezita. Va profesa acolo sau oriunde in Statele Unite, unde va fi nevoie de medici.