Cimpanzeul este "ruda noastra cea mai apropiata"

"Maimutele antropoide sunt rudele noastre... Dar noi nu le-am tratat cu respectul cuvenit": cuvintele secretarului general al ONU, Kofi Annan, reflecta un adevar dureros. Cu atat mai pretioasa este,

"Maimutele antropoide sunt rudele noastre... Dar noi nu le-am tratat cu respectul cuvenit": cuvintele secretarului general al ONU, Kofi Annan, reflecta un adevar dureros. Cu atat mai pretioasa este, de aceea, identificarea de catre un grup international de oameni de stiinta din SUA, Germania, Italia, Israel si Spania a genomului (termenul stiintific este analiza secventiala a codului genetic) rudei noastre cele mai apropiate dintre marile maimute: cimpanzeul. Comparatia cu codul genetic al fiintelor umane arata ca exista o identitate aproape perfecta in 99 la suta din cele mai importante domenii din care se compune acest cod. Descoperirea este apreciata de a fi de importanta capitala pentru a afla cine suntem, de unde venim si ce ne deosebeste de alte animale. Cercetatorii au stabilit un catalog al diferentelor care au aparut de cand oamenii si cimpanzeii s-au despartit dintr-un stramos comun, acum sase milioane de ani. Schimbarea cea mai rapida pare a fi intervenit cu 250.000 de ani in urma, cand se presupune ca homo sapiens a aparut ca specie distincta in Africa. In ce priveste genele raspunzatoare de "fabricarea" proteinelor, principalele "caramizi" ale organismului uman, de pilda, diferenta este de numai 1,2 la suta. Trei gene-cheie datorita carora se produc procesele inflamatorii - cauza multor boli care afecteaza fiintele umane - par a fi absente din genomul cimpanzeilor. Aceasta ar putea explica unele diferente intre oameni si cimpanzei in ce priveste reactiile imunitare la acest proces. Pe de alta parte, oamenii par a fi pierdut o gena care protejeaza cimpanzeii si alte animale impotriva maladiei lui Alzheimer.
Un pas inainte in intelegerea evolutiei umane
Identificarea codului genetic la cimpanzei succede succeselor similare care s-au inregistrat deja in cazul soarecilor, sobolanilor, cainilor si bovinelor. "Inca nu avem raspunsul la intrebarea fundamentala: ce anume determina conditia noastra de oameni? Comparatia genomica pe care suntem in masura sa o realizam acum accelereaza insa, dramatic, cercetarile pentru identificarea zonelor pentru identificarea diferentelor biologice fundamentale intre cele doua specii", declara Robert Waterston, de la Facultatea de Medicina a Universitatii din Washington, unul dintre autorii studiului. Scopul pe termen lung al proiectului este identificarea schimbarilor genetice care explica anumite caracteristici umane, cum ar fi: limbajul complex, mersul in doua picioare, dimensiunea apreciabila a creierului sau folosirea uneltelor. Comparatia genomului uman cu genomul altor specii poate oferi un tezaur nesecat de informatii pentru mai buna intelegere a biologiei si evolutiei umane.