Cifrele referendumului

În cazul în care Guvernul va respecta decizia Curţii constituţionale, de a păstra criteriul de valabilitate a referendumului în sensul de a se prezenta la vot cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor, bătălia se mută pe numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

La alegerile locale din 10 iunie 2012, în listele electorale de la Evidenţa Populaţiei figurau 18.300.595 ce cetăţeni, ceea ce reprezenta 85,2 la sută din totalul populaţiei României. Dacă însă Guvernul va lua în considerare rezultatele provizorii ale recensământului, numărul celor înscrişi pe liste scade semnificativ - iar numărul celor care îl pot demite pe preşedinte scade cu o jumătate de milion de oameni, de la 4,5 la 4 milioane de voturi. Pentru a stabili cifrele în acest ultim caz, am aplicat acelaşi procent de alegători din totalul populaţiei înregistrate.

Dacă Guvernul decide să folosească cifrele recensământului, se ridică o altă problemă. Recensământul s-a organizat la nivel european, cu o procedură extrem de strictă, potrivit căreia cifrele rezultate nu pot fi folosite oficial decât din anul 2013, când procedura de evaluare a rezultatelor va fi împlinită. Or, Guvernul a solicitat deja ieri Institutului Naţional de Statistică (INS) cifrele provizorii ale recensământului, cu scopul de a le folosi în stabilirea numărului alegătorilor cu drept de vot care vor fi luaţi în calcul la referendum. Fiindcă era prea târziu, rezultatele vor ajunge abia azi la Palatul Victoria. Ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, trebuie să semneze hârtiile INS, în calitate de preşedinte al Comisiei Centrale de Recensământ, şi apoi să le transmită premierului.

Acces ilegal la date confidenţiale

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), a declarat ieri că listele electorale ar trebui revizuite de fiecare autoritate locală în parte, pentru a elimina persoanele plecate la muncă în străinătate. Ceea ce spunea Toni Greblă este ilegal. Pentru a exclude din listele electorale românii plecaţi în străinătate la muncă, Guvernul are nevoie de datele personale ale celor care au răspuns la recensământ. S-ar încălca o duzină de prevederi, regulamente europene şi chiar contractul de confidenţialitate semnat de INS cu repondentul. „Ar fi un lucru de neconceput", spun surse din INS. Principiul 5 din Codul de bune practici al statisticilor europene, „Confidenţialitatea în statistică", precizează: „Confidenţialitatea informaţiilor pe care le furnizează repondenţii şi utilizarea lor numai în scopuri statistice trebuie să fie pe deplin garantate".

Acelaşi lucru figurează şi la articolul 6 din Principiile fundamentale ale statisticii oficiale elaborate de ONU. Dacă Executivul ar încerca aşa ceva, reacţia Comisiei Europene ar fi mai dură decât tot ce s-a văzut până acum.