70 de ani de la deportările din Basarabia

Mii de moldoveni s-au adunat, ieri, la Chişinău, pentru a comemora victimele primului val de deportări din Basarabia. La eveniment au participat şi membrii alianţei de la guvernare.

Însă cei mai mulţi participanţi la acţiune erau foşti deportaţi sau rudele acestora, majoritatea bătrâni în cârje. „O să murim şi n-o să ni se mai facă dreptate. Dar, de fapt, plângem şi ne rugăm să murim ca să nu vedem cum revin la putere comuniştii", a spus Elena Crudu din Cruzeşti. Femeia avea în 1941 doar zece ani.

Şi Boris Vasiliev, de 79 de ani, a fost deportat împreună cu familia. „Mai aud şi astăzi vocile miilor de mame care boceau în Gulagul comunist şi răcnetul pruncilor care nu au supravieţuit şi au fost îngropaţi în pământul îngheţat al Siberiei", a spus acesta. Familia lui a fost dusă de două ori în Gulag: prima oară în 1941. În 1946, mama împreună cu copiii au fugit. Pentru aceasta însă au mai fost deportaţi încă o dată, în 1949. „Eu am îndrăznit să fug şi a doua oară. Şi-s fugar şi azi", a spus Vasiliev, de 79 de ani.

Anul acesta, s-au alocat bani de la buget pentru indemnizaţii unice deportaţilor. Cu toate astea, premierul Vlad Filat a recunoscut că s-a făcut prea puţin pentru familiile celor care au avut de suferit în urma regimului comunist totalitar.

Deportaţi în valuri

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost deportaţi aproape 20.000 de basarabeni. La 6 iulie 1949, la cel de-al doilea mare val de deportări, au fost duşi în Siberia şi stepele Kazahstanului alţi 40.000 de basarabeni. În total, potrivit istoricilor, au fost deportaţi aproximativ 100.000 de oameni.