Din China vine melamina. A ajuns şi în România?

În fiecare zi, câte un stat din Europa interzice diverse produse ca urmare a scandalului contaminării cu melamină. România tace suspect.

Săptămâna trecută Guvernul chinez a anunţat impunerea unor limite acceptabile de melamină în produsele alimentare. Măsura Chinei de a pune limită la otravă, paradoxală în esenţă, a fost un pas pentru recâştigarea încrederii populaţiei, isterizate după ce patru bebeluşi au murit şi alţi zeci de mii s-au îmbolnăvit pentru că au băut laptele „îmbunătăţit” cu melamină. Consumatorul îşi poate face siesta liniştit, ştiind că acum sunt permise doar 2,5 miligrame de melamină per kilogram de lapte lichid, lapte praf şi în produsele care conţin lapte mai mult de 15%. 

Lapte falsificat

Dar ce caută melamina în alimente în primul rând? Substanţa este o răşină formolizată, folosită pentru tratarea lemnului şi fabricarea plasticului, ne-a explicat prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Este un compus cancerigen.

„Producătorii o adaugă în lapte pentru a-i creşte aparent procentul de proteină, păcălind testele de calitate, deoarece, mai nou, laptele nu se mai plăteşte după conţinutul de grăsime, ci după proteine”, a adăugat specialistul. În cazul altor produse, melamina poate să treacă din plasticul ambalajului în conţinutul acestuia.

Problema chinezilor e globală din cauza exporturilor de lapte praf în Occident. Multe state din Asia, Africa şi Europa au blocat importurile de produse lactate din China. Companii celebre au fost nevoite să scoată de pe piaţă produse în care oamenii aveau încredere.

De exemplu, potrivit Fox News, producătorul britanic de dulciuri Cadbury a retras 11 sortimente de ciocolată de pe pieţele din Taiwan, Hong Kong şi Australia, după ce testele au arătat că acestea conţineau melamină. În România, Cadbury deţine acum mărcile ROM, Kandia, Măgura, Laura, Silvana şi Sugus, adaugă, într-un­ comentariu, Antena 3. În Indonezia, autorităţile au alcătuit o listă de 28 de produse posibil contaminate, dintre care câteva sunt comercializate şi la noi: Snickers, Mars şi bomboanele M&M’s.

Cadbury România a declarat pentru Hot News că ingredientele de origine lactată provenind din China nu sunt folosite în produsele fabricate în afara acestei ţări. La fel, Mars România a asigurat publicul printr-un comunicat de presă că produsele sale sunt sigure.

Autorităţile române ce zic? Deocamdată tac. Contactată telefonic, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a expediat problema. Motivând că „nu e de competenţa noastră”, a aruncat pisica moartă în curtea Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), unde întrebarea a fost pasată unui director, de negăsit până la închiderea ediţiei.

Nimeni nu a cerut testarea alimentelor

În vreme ce ţările UE analizează cu  mare atenţie produsele care ar putea conţine melamină, în România – membru al UE - preocupările nu par să atingă acest subiect. Germania, de exemplu, a verificat toată mâncarea provenită din China, iar Franţa a interzis toate produsele alimentare care conţineau lapte importat din China, ca măsură de precauţie după izbucnirea scandalului.

Totuşi, specialiştii UE în siguranţa alimentelor au declarat că riscul ca produsele alimentare importate din China să ducă la îmbolnăvirea copiilor din Europa este mic, relatează Fox News. La un control de rutină efectuat pe 30 septembrie, autorităţile din Ungaria au descoperit urme de melamină – cu mult peste limita admisă - în chipsurile cu brânză importate din China, potrivit AFP.

Există melamină în România?

„Dumnezeu ştie!”, a fost răspunsul directorului ICA. Prof.Mencinicopschi declară că nu cunoaşte şi nu crede ca în Romania să se fi făcut teste în această privinţă. „Noi putem face multe lucruri pe care alţii nu le pot face, nu ne-a solicitat însă nimeni să facem vreo analiză.” Dar cine ar trebui să comande aceste analize?

„În ordinea responsabilităţii, solicitările (pentru efectuarea unor analize – n.r.) ar trebui să vină de la ANSVSA, Ministerul Sănătăţii şi ANPC”. Mencinicopschi susţine că tăcerea „suspectă” a României, ar trebui să fie un semnal de alarmă. „Nu suntem o insulă aici, ba suntem membri cu drepturi şi obligaţii de pline în UE. Oare la noi aşa e, un zid invizibil care nu lasă să treacă nimic rău?