"Cheta" pentru miliardele electorale

Metode de fentat Legea finantarii partidelor

Unele din cele mai bine pazite secrete din Romania sunt sumele cheltuite de partide in campaniile electorale. Cu nici doua luni inainte de alegerile locale, majoritatea partidelor parlamentare sustin ca nu stiu cat vor cheltui sau ofera cifre complet nerealiste, mult sub adevaratele costuri. Problema este ca banii oferiti partidelor, in campania electorala, de diferiti sponsori sunt apoi returnati, sub diferite forme, din bugetul public. Din punct de vedere legal, sursele de finantare sunt cotizatiile, donatiile, veniturile din activitati proprii si subventiile de la buget. Legea 43/2003 prevede si o serie de plafoane ale cheltuielilor: 150 de salarii minime pentru un candidat la un fotoliu de parlamentar, 20 pentru un consilier judetean, doua pentru un consilier comunal si 2.000 pentru un candidat la primaria unui municipiu resedinta de judet. Cei inscrisi in competitia pentru Primaria Capitalei pot risipi cei mai multi bani: 10.000 de salarii minime, adica aproape un milion de dolari. Lista donatorilor ar trebui publicata in Monitorul Oficial, iar la 15 zile dupa alegeri mandatarul financiar este obligat sa depuna la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor si cheltuielilor. Dupa alegerile locale partiale din mai 2003, cand au fost alesi 22 de primari, la Curtea de Conturi au fost depuse doar cinci rapoarte financiare, arata un studiu al societatii Pro Democratia. Aceasta asociatie a facut un studiu si asupra finantarii campaniei din 2000 si a ajuns la concluzia ca PNTCD si PDSR puteau dispune, legal, de 1,2 milioane de dolari, dar doar sumele pentru publicitate au depasit de trei ori acest plafon.
Metode de fentat legea finantarii partidelor
"Vine unul la mine si spune: vreau sa-mi amplasez un chiosc la coltul strazilor cutare si cutare. Cat ma costa? Cinci mii de dolari! Sau unul care are firma de constructii spune ca vrea sa asfalteze o strada. Intra bani pentru campanie si chioscul creste si asfaltul se toarna pe bani publici daca sunt castigate alegerile. Partidele care nu au bani pur si simplu scot la vanzare posturile de consilier", a povestit un parlamentar care a dorit sa-si pastreze anonimatul. In realitate, daca asupra donatiilor se poate exercita un control relativ, in ceea ce priveste cheltuielile, partidele folosesc nenumarate tertipuri pentru a le ascunde. De exemplu, staff-ul de campanie este angajat nu de partid, ci de o firma a vreunui apropiat. Afisele sunt tiparite la tipografia unui prieten al respectivei formatiuni, care trece in contul sau intreaga operatiune. Afisajul este facut tot de oamenii unei firme, masinile sunt puse la dispozitie cel mult contra unui contract de comodat, deci gratuit, de un patron generos, telefoanele sunt platite de vreo persoana fizica, iar computerele sunt imprumutate de la cineva care are magazin de PC-uri. Un foarte bun studiu de caz il constituie afisele cu chipul lui Ion Iliescu tiparite, in 1996, in Franta, de Adrian Costea. Aceasta operatiune - perfect legala, pana la urma - nu a fost inregistrata ca fiind o donatie pentru campanie, iar daca ar fi fost, s-ar fi incalcat legea care interzice sponsorizarile din strainatate. Nu a disparut inca nici practica eludarii legii prin utilizarea fundatiilor de partid, care achita si ele diverse facturi: pentru inchirieri de sali, pentru tiparituri sau publicitate electorala. Publicitatea electorala este achitata, uneori, de firme "prietene", care semneaza contracte de publicitate comerciala dar publica machetele partidelor. Aceasta manevra nu mai trebuie insa utilizata in cazurile in care ziarele, radiourile sau televiziunile (mai ales cele locale) se afla chiar in proprietatea unor politicieni (ai Puterii, in majoritate, dar si din Opozitie). In asemenea situatii, costurile publicitatii electorale sunt zero sau sunt evidentiate tarife cu discounturi de 90-95%. Nu in ultimul rand, banii adusi cu sacosa ies complet de sub incidenta controlului Curtii de Conturi sau al oricarui organism.
Sponsori ai PDSR din 2000, in puscarie sau in ancheta penala
In anul electoral 2000, lista finantatorilor PDSR, numita de presa lista celor 75 de milioane, dupa suma standard inregistrata la Monitorul Oficial, a avut pe ea nume sonore. Mai multe scandaluri legate de persoanele respective le-au adus in atentia organelor de ancheta, in ciuda apararii, adesea furibunde a partidului de guvernamant. Adrian Tarau (ce avea sa devina prefect de Bihor) a sponsorizat PDSR cu 100 milioane (fiul sau fiind si acum dat in urmarire dupa ce a fugit din tara in urma unui scandal de coruptie si evaziune), Corneliu Iacubov (ale carui afaceri cu petrol sunt si ele subiect de dosar PNA) cu 75 de milioane apare ca a cotizat, la fel ca si o apropiata a sa, Coculeana Palaseanu. Tot in clubul 75 au intrat Fanel Pavalache (arestat pentru mita), Ristea Priboi, Ion Vranceanu (asociat al lui Iacubov la RAFO). Sumele au fost infime in comparatie cu costurile totale ale unei campanii electorale. Nici pana in ziua de astazi PSD nu a facut publice costurile din 2000, toate informatiile ramanand in zona speculatiilor.
La locale, in PSD, greul il duc filialele
Campania pentru locale este, in general, sustinuta de organizatiile judetene. Centrul suporta, de regula, costul unor materiale cu valabilitate generala, dar grosul revine pe plan local. Costul campaniei difera in functie de cat sunt de bogate sau de sarace judetele, de cum se prezinta primarii ori de strategia de campanie aleasa, pentru a completa clasicele afise si aparitii in media. In Caras Severin si Botosani, de exemplu, campania va costa probabil in jur de 2 miliarde lei. La Vrancea, Marian Oprisan sustine ca ii va ajunge un miliard jumatate, pentru ca primarii pesedisti nu mai au nevoie de prea multa campanie. In acesti bani intra si doua spectacole date cu ocazia lansarii candidatilor. La Suceava, Gavril Marza spune ca va avea nevoie de 3 miliarde la nivel de organizatie judeteana si, in plus, fiecare comuna va mai avea resurse proprii, intre 5 si 10 milioane de lei. In Ialomita, costul campaniei s-ar putea ridica la 4 miliarde lei, iar in Arges, judet bogat, dar si cu multe localitati, campania va atinge 5 miliarde, in care se includ alocatii de 10-15 milioane pentru fiecare din cele 100 de localitati. Un calcul aproximativ, pornind de la datele din judete, arata ca media pentru locale se ridica la 3 miliarde de lei pentru un judet, adica 100.000 dolari. Pe ansamblu, campania electorala a PSD s-ar putea ridica la 126 miliarde lei sau 4,5 milioane dolari.
Pentru alegerile precedente, PSD raporteaza ca nu a depasit plafonul legal
Intr-o scrisoare deschisa adresata Asociatiei Pro Democratia, trezorierul PSD, senatorul Aristide Roibu, demonteaza acuzatiile aduse de aceasta asociatie in care se spunea ca "PSD a depasit plafonul maxim permis de lege pentru suma totala a donatiilor confidentiale", considerand ca acest plafon ar fi de maximum 15% din subventia de baza pentru un partid politic. "In realitate, legea sus-mentionata prevede faptul ca "suma totala primita de un partid politic ca donatii confidentiale nu poate depasi 15% din subventia maxima acordata de la bugetul de stat unui partid politic in anul respectiv". Deci, eroarea pe care dv. ati facut-o consta in faptul ca ati confundat "subventia de baza" cu "subventia maxima". Astfel, subventia de baza este numai o parte componenta a subventiei totale si, potrivit art. 9 pct. 5 din aceeasi lege, subventia totala poate ajunge pana la de 5 ori subventia de baza. In consecinta, puteti observa ca suma reprezentand totalul donatiilor confidentiale, publicata de PSD in Monitorul Oficial, nu numai ca nu depaseste plafonul maxim admis de Legea finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, dar nu atinge nici macar 50% din acest plafon".
20.000 euro de judet - raportarea oficiala a PD
Potrivit secretarului executiv al PD, Roberta Anastase, partidul lui Traian Basescu, estimeaza ca va cheltui, in medie, pentru campania dintr-un singur judet, circa 20.000 de euro, iar in total, la nivelul tarii, 820.000 de euro. Roberta Anastase a precizat ca acest calcul nu include decat cheltuielile pentru primul tur al alegerilor. In plus, nu s-a luat in considerare situatia de la Bucuresti, unde PD participa la alegeri impreuna cu PNL. Roberta Anastase a sustinut ca suma este atat de mica intrucat, potrivit noilor prevederi legale, televiziunile organizeaza gratuit emisiuni electorale, in masura in care doresc sa realizeze astfel de programe. Potrivit secretarului executiv al PD, in cei 20.000 de euro intra organizarea unor spectacole de prezentare a candidatilor, scrisori catre alegatori, cheltuielile cu telefoanele, precum si benzina pentru deplasari. Totusi, potrivit unor estimari neoficiale din interiorul PD, intr-un judet, precum si la sectoarele Capitalei, acest partid va cheltui circa 100.000 de euro. Intr-un sector din Bucuresti, de exemplu, sunt 100.000-150.000 de casute postale care trebuie umplute cu scrisori si pliante. In plus, candidatii care sunt mai putin cunoscuti de public vor trebui sa cheltuiasca mai mult pentru ca, intr-o singura luna, cat dureaza campania electorala, sa-i depaseasca in popularitate pe primarii PSD. Tot potrivit unei estimari neoficiale, campania pe Bucuresti, in intregime, va costa cam o jumatate de milion de euro. Aceasta cheltuiala ar fi insa mai mica decat cea permisa de lege, care permite unui candidat la Primaria Capitalei sa risipeasca aproape un milion de dolari. Alianta PNL-PD nu stie insa, deocamdata, care vor fi costurile publicitatii in mass-media, care reprezentau, de obicei, 60% din costurile intregii campanii pe Bucuresti.
PNL spera sa se descurce cu 3 miliarde in fiecare circumscriptie
La PNL, singura estimare oficiala a fost facuta de vicepresedintele Gheorghe Flutur, ales senator in Suceava, care a apreciat ca in acest judet, cheltuielile liberalilor vor fi de aproximativ 500 de milioane de lei (circa 12.500 de euro). Aceasta ar insemna ca organizatiile PNL din cele cinci municipii, trei orase si 96 de comune din judet vor beneficia, in medie, de ridicola suma de cinci milioane de lei. Un alt parlamentar liberal a facut o alta estimare, insa sub acoperirea anonimatului: circa trei miliarde pentru un judet, dar la un buget "strans". Aceasta presupune banii pentru materiale publicitare precum pixuri, brichete, sepcute, pelerine, afise sau scrisori catre alegatori. In plus, in fiecare comuna se intind unul sau doua bannere, care costa 18 euro/mp. Si acest parlamentar a apreciat ca publicitatea in mass media va inghiti cei mai multi bani.