Cheile Bicazului, locul unde se scriu poveştile

Drumeţiile prin Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ne dezvăluie frumuseţea celor mai înalţi munţi de la graniţa dintre Moldova şi Transilvania. Cel mai scurt traseu pe care-l

Drumeţiile prin Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ne dezvăluie frumuseţea celor mai înalţi munţi de la graniţa dintre Moldova şi Transilvania. Cel mai scurt traseu pe care-l putem face durează o oră şi se face în jurul staţiunii Lacul Roşu

Înfiinţat în 2004, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este unul dintre cele mai tinere parcuri de acest gen de pe teritoriul României. El poate fi vizitat în câteva zile şi, pentru a vedea toate zonele de interes, centrul de campare ar trebui să fie în staţiunea Lacul Roşu, de unde pornesc principalele trasee turistice. Aflat la o altitudine de 983 de metri, "Lacul Ucigaş", cum mai este denumit, reprezintă o destinaţie ce poate să atragă orice iubitor de natură. În împrejurimile muntoase ale lacului putem petrece vacanţe de neuitat.

Cea mai bună perioadă pentru vizitarea staţiunii e vara, când toată zona musteşte de verde. Chiar dacă termometrul indică multe grade în alte regiuni din ţară, la Lacul Roşu temperatura atinge maximum 30 de grade. Cel mai uşor mod de a ajunge în staţiune este cu trenul până în Bicaz şi apoi de aici cu microbuzul până la Lacul Roşu. O călătorie costă în jur de 4 lei.

O rută ocolitoare şi mai scumpă ar fi prin oraşul Gheorgheni, situat la aproape 50 de km. Locurile de cazare sunt în jurul lacului, la vilele şi căsuţele de vacanţă. Preţul pentru o cameră de două persoane începe de la 1 milion/noapte, 1,5 milioane pentru trei persoane şi 4 milioane pentru patru persoane. Odată cazaţi în staţiune, se poate porni în recunoaşterea zonei. La baza lacului există un debarcader de unde se închiriază bărci. O jumătate de oră pe lac costă 15 lei. Pe suprafaţa lacului se văd, din loc în loc, rădăcinile copacilor.

Plimbarea pe lac, povestită de ghid

Unul dintre ghizii de la debarcader povesteşte despre formarea lacului. Acesta s-a "născut" într-o zi din luna iulie a anului 1837, după ce au căzut mai multe ploi torenţiale şi după mai multe furtuni. Specialiştii spun că, din cauza puhoaielor, din Muntele Ucigaş s-a despins o bucată de stâncă, ce a blocat pârâul Licaş, pârâul Oii şi pârâul Roşu.

Denumirea actuală a fost dată de ciobanii care stăteau în zonă. Ei s-au luat după reflectarea purpurie în lac a Suhardului Mic, aflat cu 369 m mai sus, dar şi după prezenţa aluviunilor roşiatice aduse îndeosebi de pârâul Roşu şi calcarele roşcate. Zona lacului a fost descoperită abia în 1857, după 20 de ani, atunci cânt trei turişti din Gheorgheni au poposit pe malurile lacului.

De atunci, regiunea a devenit un adevărat magnet pentru turişti. Însă primul drum de acces către lac a fost construit abia în 1910. Acesta a fost realizat până în locul numit "Gâtul Iadului". Prima cabană în zona Lacului Roşu a fost construită în 1925.

Balconul de piatră, format natural

După plimbarea pe lac, se poate porni pe cel mai simplu traseu, în jurul lacului, fie plecând de la "năbădăiosul" pârâu Bicaz, fie de pe partea opusă, pe lângă vila Ranova. Traseul se parcurge în aproximativ o oră, timp în care se poate vizita o păstrăvărie. Apoi începe urcuşul la Poarta de Piatră. Drumul nu ridică niciun fel de dificultăţi pentru că e şi drum forestier

. La coborâre se trece pe lângă Balconul de Piatră, situat la 1.007 metri, unde se află şi un popas turistic. Un "deliciu" al traseului îl constituie numeroasele tufe de zmeură.

Cheile Bicazului, pline de meşteri populari

Cei care vor să vadă cele mai spectaculoase vârfuri ale Ceahlăului pot coborî de la Lacul Roşu spre Cheile Bicazului. Primul popas va fi pe cheile Bicazului Mic, unde meşterii populari prezintă o adevărată expoziţie de artizanat. Cu câteva sute de lei se pot cumpăra cele mai inedite obiecte, dar şi haine de lână împletite manual.

"Acum nu mai găsim vopsele sută la sută naturale şi de aceea trebuie să ardem cănile de două ori pentru a respecta normele Uniunii Europene. Multe dintre vopsele conţin mult plumb", mărturiseşte unul dintre meşterii din satul Corund. Traseul continuă cu Drumul Surducului şi trece prin Şaua Piatra Roşie.
Drumul poate continua până în comuna Bicaz Chei, aşezată la sud-vest de masivul Ceahlău, în partea de est a Parcului Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Bicaz Chei făcea parte din Bicazul Ardelean, dar s-a despins în 1933. Comuna e deosebit de interesantă, pentru că aici s-au descoperit urme ale unor aşezări umane din paleolitic. Arheologii au descoperit un număr mare de unelte care aparţineau unei cete de vânători. Pentru revenirea la punctul de plecare, se poate lua autobuzul până în oraşul Bicaz. Sau se poate cere găzduire localnicilor, de altfel foarte primitori.

Biserică din 1498

De la Lacul Roşu se mai poate face o excursie în oraşul Gheorgheni, aflat la o jumătate de oră de mers. Situat în depresiunea Giurgeului, la 800 de m altitudine, acesta are câteva obiective turistice interesante. Unul dintre ele este Biserica Romano-Catolică, ridicată în 1498 şi reconstituită în 1756. Biserica are un portic şi o cristalină din secolul al XV-lea. În vecinătatea bisericii se află Mănăstirea de Maici şi şcoala de fete St. Vicenţiu de Pal, unde s-au predat artă teatrală, dans şi muzică.

Legende străvechi

Localnicii au păstrat două poveşti din strămoşi despre formarea Lacului Roşu. Una dintre ele spune că în apropierea lacului trăia Estera, o fată foarte frumoasă. Ea s-a dus la târg la Gheorgheni, unde a întâlnit un flăcău voinic. Cei doi tineri s‑au îndrăgostit şi au hotărât să se căsătorească, numai că băiatul a fost luat în armată. Estera s-a hotărât să-l aştepte, dar într-o duminică, pe când ea privea în zare după flăcăul luat în armată, a trecut pe lângă ea un tâlhar.

Aceasta luat-o în şa şi a dus-o spre Suhardul Mic, propunându-i să o ia de soţie. Fata a refuzat şi a strigat, cerând ajutor munţilor. Stâncile au răspuns cu tunete, apoi o ploaie torenţială a măturat tot ce a întâlnit în cale. Fata şi tâlharul au rămas sub stâncile prăvălite, iar în acel loc s‑au adunat apele munţilor şi astfel s-a format Lacul Roşu sau Ucigaşul.

A doua legendă spune că pe pajiştea dintre versanţii munţilor a fost o stână. Într‑o zi, ciobanii au văzut că se apropia o furtună şi au încercat să se adăpostească. Dar Muntele Ucigaş s-a prăvălit peste ei şi peste turmele de oi.

Drumeţii în jurul Lacului Roşu

Turiştii care vor să se plimbe în zona staţiunii Lacul Roşu află la faţa locului că traseul cel mai scurt se parcurge într-o oră

O plimbare uşoară se poate face în jurul lacului. Plecarea: centrul staţiunii Lacul Roşu (983m), apoi ruta Balconul de piatră - Drumul lui Marton Ferenc - debarcaderul şi înapoi în centru. Traseul se parcurge în aproximativ o oră.

Un itinerariu şi mai interesant porneşte din centrul staţiunii Lacul Roşu (983m) şi continuă cu Vila Bucur (990m), Şaua Suhard (1.202m), Vârful Suhardul Mic. Traseul se parcurge într-o oră şi 15 minute.

Turiştii care vor să vadă unii dintre cei mai impozanţi munţi din ţara noastră pot parcurge un traseu foarte frumos: plecarea din centrul staţiunii Lacul Roşu (983m), apoi Cheile Bicazului, Cheile Bicazului mic, Drumul Surducului, Şaua Piatra Roşie (1.011m) şi înapoi la Lacul Roşu.

Altă drumeţie: centrul staţiunii, Şaua Piatra Roşie (1.011m), Drumul Vărarilor, Şaua Ţifrei (1.002m), Cheile Bicazului (850m). Traseul se poate parcurge într-o oră.

Apoi: centrul staţiunii, Balconul de piatră, Valea pârâului Suhard, Piatra Licoş, Avenul Licoş. Timp de parcurgere: 4 ore.

Alt traseu: Valea Oii, Gura pârâului Hăşmaş, Piatra Potcoavei până la intersecţia traseelor din Poiana Albă. Plimbarea durează cel puţin două ore.

Se mai poate pleca de la Lacul Roşu - debarcader, ajungând apoi în Poiana Ghilcoş, Piatra Ghilcoş (1.378 m). Traseul poate fi parcurs în două ore.

O altă plimbare de vis: Cheile Bicazului (850m), Şaua Ţifrei (1.002m) - punctul de belvedere de pe peretele sudic (1.060) până la Piatra Maria. Traseul durează circa o oră şi jumătate.

Animale şi flori protejate

Pe vârfurile Suhardului trăiesc capra negră, vipera, cocoşul de munte şi ursul brun, dar şi lupul, toate fiind animale protejate. Pe lângă inaccesibila floare de colţ, în Parcul Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş mai cresc Sângele voinicului, Cădelniţa, Irisul, Papucul Doamnei şi Bulbuci.