Cetatenii Uniunii largite au votat impotriva propriilor guverne

* Euroscepticii - in ascensiune * Prezenta la vot - foarte scazuta

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European desfasurate in ultimele zile in cele 25 de state membre UE au confirmat cele mai pesimiste previziuni. Purtat pe fondul dezinteresului profund fata de problemele europene si de rolul legislativului UE, scrutinul a fost marcat de absenteism si de voturi negative la adresa partidelor aflate la putere in Europa. Cetatenii noilor membre din Europa de Est n-au catadicsit sa se prezinte la vot, astfel ca aceasta regiune a inregistrat cote record de absenteism (in jur de 25 la suta prezenta la urne). Recordul absolut l-a inregistrat Polonia, unde doar 17 la suta dintre cetateni s-au prezentat la urne. La polul opus, mica Malta a votat in proportie de 80 la suta, pentru a-i alege pe cei cinci deputati la care are dreptul in Parlamentul European. O alta tendinta ingrijoratoare a fost ascensiunea la nivel european a partidelor euro-sceptice sau chiar euro-ostile, asa cum este Partidul Independentei din Regatul Unit (UKIP), care militeaza pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeana. Conform estimarilor provizorii, viitorul Parlament European va fi dominat, ca si pana acum, de partidele de dreapta grupate in Partidul Popular European (PPE), care au obtinut 274 de mandate. Socialistii din PSE vor avea 198 de mandate, liberalii 64, verzii 42, Stanga Unita Europeana (din care fac parte si comunistii) 36, Uniunea pentru Europa Natiunilor 28, Europa Democratiilor si Diversitatilor (eurosceptici) 18, alte formatiuni - 69. Europenii care s-au prezentat la vot zilele trecute par sa fi dorit, in primul rand, sa-si sanctioneze guvernele nationale. Opozitia a castigat in toate statele europene, cu exceptia celor in care a avut loc de curand o schimbare de putere - cum este cazul Spaniei si Greciei, unde alegatorii au acordat credit formatiunilor abia alese in urma cu cateva luni. In rest, din ratiuni diverse - nemultumiti de lipsa de reforme in domeniul fiscal, de politica sociala restrictiva a guvernului, sau de angrenarea trupelor in razboiul din Irak, s.a.m.d. - alegatorii au dat o lovitura grea partidelor de la putere. Cea mai usturatoare infrangere au suferit-o, in Germania, social-democratii cancelarului Gerhard Schroder, care nu au fost creditati decat cu 21,5 la suta din voturi, fata de 44,5 la suta cat a obtinut opozitia conservatoare din UCD-UCS, ceea ce reprezinta cel mai slab rezultat national din istoria postbelica a tarii. In Franta, in schimb, unde se afla in opozitie, partidele de stanga au obtinut o victorie neta (28,89 la suta pentru Partidul Socialist, 5,25 la suta pentru Partidul Comunist), fata de 16,63 la suta pentru Uniunea pentru o Miscare Populara (UMP) si 11,94 la suta pentru Uniunea pentru Democratia Franceza (UDF). S-a confirmat, astfel, tendinta inregistrata la ultimele alegeri locale, unde stanga a "ras" cele mai multe circumscriptii. Nici laburistii lui Tony Blair nu se simt prea bine, cu doar 22,3 la suta din voturi, fata de 27,4 la suta cat au obtinut conservatorii si 17 la suta pentru Partidul Independentei din Regatul Unit. In Italia, partidul premierului Berlusconi, Forza Italia, a fost si el sanctionat, ca si formatiunea premierului olandez Balkenende, sau a celui belgian, Guy Verhofstadt. Premierul irlandez, Bertie Ahern, social-democratul suedez Goran Persson si conservatorul austriac Wolfgang SchUssel au suferit, la randul lor, consecintele votului negativ al electoratului. In aceeasi situatie se afla si premierii statelor est-europene abia intrate in Uniune. Socialistii spanioli ai lui Jose Luis Rodriguez Zapatero, si dreapta elena a lui Costas Caramanlis sunt, practic, singurii care si-au mentinut pozitiile, la fel ca si conservatorul Jean Claude Junker, din Luxemburg.