Cetatea de gheaţă

>> Ziditorul de nămeţi Aurelian Nica ridică pe Transfăgărăşan o copie din omăt a cetăţii Poienari, a lui Vlad Ţepeş. Probabil că nu e om care să nu fi făcut, în copilăria lui, o

>> Ziditorul de nămeţi Aurelian Nica ridică pe Transfăgărăşan o copie din omăt a cetăţii Poienari, a lui Vlad Ţepeş.

Probabil că nu e om care să nu fi făcut, în copilăria lui, o cetate din zăpadă. Asta, când erau iernile ierni, chiar şi la Bucureşti. Acum, trebuie să urci munţii, până la cel puţin 1.500 de metri altitudine, ca să dai de omăt adevărat. Şi tot acolo, mai precis în Făgăraş, am întâlnit un om în toată firea, Aurelian Nica, ajutat de alţi cinci oameni în toată firea, care zidesc troiene, să le dea forma cetăţii Poienari, cea a lui Vlad Ţepeş. Frigurosul castel, în zidurile căruia intră omăt cât să încapă în peste 300 de camioane, îşi va deschide porţile pe 22 decembrie.

Munceau de zor oamenii, cu lopeţi şi cofraje, când am ajuns în acel loc. Asta se întâmplă pe Transfăgărăşan, la doi paşi de cabana Capra. Noroc că vremea a fost bună, şoseaua era curăţată, chiar dacă am trecut ca printr-un "tunel" alb, pentru că în zona asta stratul de nea măsoară aproape un metru.

Mortarul alb

Programul de lucru e cât ziua de mare. Dacă la baza construcţiei vezi omăt pur şi simplu, tasat cu clăparii, partea superioară, în schimb, e "desenată" de conturul drept al cărămizilor albe, obţinute dintr-un amestec de zăpadă şi apă, care în limbajul constructorilor se cheamă "fir". Meşterul îmi povesteşte despre cele 22 de feluri de zăpadă, aşa că în funcţie de "modul de cristalizare a omătului" ştie câtă apă să adauge, ca să iasă "mortarul" de calitate, pe care apoi, după ce s-a întărit, îl taie în blocuri de 75 de centimetri lungime şi 50 lăţime.

Toată construcţia va avea, la final, 30 de metri lungime, 20 lăţime, în timp ce turnurile vor ajunge la şase metri înălţime. Recordul va fi deţinut de donjon, cu cei opt metri ai săi de la nivelul solului. De reţinut că zidurile vor avea patru metri grosime. Un calcul sumar, făcut de autori, arată că toată construcţia va necesita o cantitate de zăpadă care poate fi încărcată în cel puţin 300 de camioane.

Autorizaţie de construcţie

Obiectivul are chiar şi autorizaţie de construcţie, provizorie, normal, pentru că viaţa sa e programată să se încheie undeva prin luna aprilie 2008. Actele au fost obţinute de la autorităţile comunei Aref, pe raza căreia se află efemerul obiectiv turistic. Bărbatul din faţa mea, şeful Montan Club Delta, organizaţia monţomanilor din Argeş, îmi zice că prietenii îl consideră nebun, de când a pornit treaba asta.

Mai puţin nebun îl cred colegii săi, că doar muncesc alături de el. Toată povestea a început în toamnă, cu schiţele cetăţii Poienari, pe urmă "am apelat la un arhitect, Pompilu Soare", iar din 26 noiembrie s-a deschis şantierul.

Omul de zăpadă

Cum drumul până la fortăreaţa îngheţată e supravegheat, dintr-un punct strategic, chiar de adevărata cetate a lui Vlad Ţepeş, e clar de unde a pornit ideea copiei îngheţate. "Eu nu vreau să promovez mitul Dracula, ci imaginea lui Ţepeş", ţine să precizeze constructorul.

El e cel care, cu doi ani în urmă, a ridicat primul hotel de gheaţă din România, tot în Făgăraş, la Bâlea, iar în viitorul apropiat are de gând să facă cel mai mare om de zăpadă din lume şi cel mai mare iglu. Tot din lume. Nu numai la noi se joacă oamenii mari cu zăpada, ci şi alţii, în SUA, Norvegia, Japonia, Franţa şi Rusia. Spre exemplu, americanii deţin acum recordul omului de zăpadă, de 36 de metri înălţime. Românul nostru vrea mai mult, 40 de metri, pentru Mitică al său.

Tarife "la gheaţă"

Joaca de copii nu prea atrage sponsori, aşa că Aurelian Nica a fost obligat să scoată bani din piatră seacă pentru proiectul său, cel cu cetatea, care costă vreo 16.000 de euro. Şi-a vândut maşina personală, apoi s-a împrumutat în stânga şi-n dreapta. Rămâne de văzut dacă îşi va amortiza cheltuiala. Cert e că a pus deja la punct tarifele. Asta înseamnă că vizitatorii vor plăti 15 lei pe biletul de intrare.

Pentru elevi şi studenţi va fi o reducere de cinci lei. Vor fi şi patru camere în care poţi să dormi, contra sumei de 270 de lei pe noapte. Oricum, "sculptorul" omătului se mai ocupă şi cu alpinismul industrial. Mai pe româneşte, spală geamuri la clădirile înalte, pentru care e plătit cu un euro pe metrul pătrat. "Eu spăl 200 de metri pătraţi pe zi", mă anunţă alpinistul.