Certuri crunte pentru numirea noului presedinte al Comisiei Europene

* Noile membre din Europa de Est s-au coalizat cu Marea Britanie impotriva nucleului franco-german * Belgianul Guy Verhofstadt versus britanicul Chris Patten

Primul summit al Europei extinse a debutat furtunos. Atmosfera de la discutii este atat de incinsa, incat e usor de imaginat ca unii dintre veteranii Consiliului European, ca Jacques Chirac, de pilda, se gandesc cu nostalgie la timpurile cand in jurul mesei se auzeau doar 15 voci... Noii-veniti din Europa de Est s-au grupat in jurul Marii Britanii, opunandu-se propunerilor nucleului franco-german; practic, s-au conturat doua blocuri antagonice: "federalistii" din jurul Frantei si Germaniei, cei care considera ca Uniunea poate progresa cu adevarat numai printr-o integrare mai profunda, de tip "Statele Unite ale Europei", si "suveranistii", adeptii prezervarii suveranitatii nationale, al caror purtator de cuvant este, desigur, Marea Britanie. In momentul de fata, cea de-a doua grupare pare mai numeroasa si mai puternica; abia intrate in Uniune, statele est-europene se tem sa nu-si piarda identitatea. Dupa atatia ani de comunism, rezerva fata de "indicatiile de la centru" pare fireasca... Culmea, subiectul care a inveninat atmosfera de la lucrarile Consiliului European nu este viitoarea Constitutie a Uniunii, ci numirea viitorului presedinte al Comisiei Europene, in locul lui Romano Prodi, al carui mandat expira la 31 octombrie. Disputele pe marginea viitoarei legi fundamentale sunt vechi si arhicunoscute. Avand deja la activ un esec jenant, liderii europeni au venit la Bruxelles in dorinta de a ajunge la un compromis care sa reglementeze modul de functionare a Uniunii cu 27 de membri. In prima parte a zilei de joi, tonul discutiilor era constructiv si toata lumea era optimista. Apoi, orgoliile au fost din nou zgandarite de neputinta de a cadea de acord asupra celui mai potrivit presedinte al executivului european. Jacques Chirac si Gerhard Schroeder sustin cu insistenta candidatura premierului belgian Guy Verhofstadt, de care Tony Blair nici nu vrea sa auda. La fel ca si predecesorii sai, premierul britanic a blocat alegerea unui belgian in fruntea Comisiei Europene, considerand ca aceasta ar echivala cu o dominatie clara a "federalistilor" asupra Comisiei. Lui i s-au alaturat colegii sai din Italia, Polonia, Letonia, Lituania si Republica Ceha. Tony Blair doreste ca postul sa-i revina actualului comisar european pentru relatii externe, britanicul Chris Patten, a carui candidatura a fost propusa de Partidul Popular European, formatiunea cea mai puternica din Parlamentul de la Strasbourg. Patten este in general simpatizat atat la Bruxelles, cat si in majoritatea capitalelor europene; cu o reputatie de competenta si moderatie, comisarul pentru afaceri externe ar fi reprezentat, fara indoiala, o alegere excelenta, daca n-ar fi avut "defectul" de a fi britanic. Marea Britanie, care nu face parte nici din zona Euro, nici din Tratatul Schengen, nu poate aspira sa detina un asemenea post-cheie in Uniune, dupa cum nici Franta nu-si poate imagina ca va da un secretar general al NATO... In cautarea unui compromis, premierul irlandez Bertie Ahern - care, in calitate de reprezentant al presedintiei semestriale a Uniunii, joaca rolul de mediator in aceste dispute - a avansat diverse nume, printre care cel al ministrului portughez Jose Manuel Durao Barroso, al omologului sau danez Anders Fogh Rasmussen, al comisarului european pentru justitie si afaceri interne, portughezul Antonio Vittorino, al ministrului francez de externe Michel Barnier, al fostului premier belgian Jean-Luc Dehane, cancelarului austriac Wolfgang Schuessel sau al presedintelui Parlamentului European, Pat Cox. Tratativele au continuat si vineri, pe un ton din ce in ce mai vehement. Cele mai bune sanse de a fi acceptat de toata lumea le avea in continuare premierul luxemburghez Jean Claude Junker. Acesta, insa, continua sa refuze sistematic numirea. Proaspat reales in functie, Junker sustine ca nu-si poate dezamagi electoratul abandonand postul de prim-ministru al Luxemburgului. Controversele asupra numirii presedintelui Comisiei Europene par sa fi inrautatit si climatul discutiilor pe marginea Constitutiei Europene. Vineri dimineata, parea din ce in ce mai greu de incheiat un compromis in privinta modului de adoptare a deciziilor si a mentinerii dreptului de veto in unele domenii-cheie. La ora inchiderii editiei, liderii europeni inca mai negociau.