Cercetăm politicieni cu bani în Cipru şi Monaco

Criminalitatea economico-financiară din România se resimte cel mai acut în zonele petrolului, alcoolului şi tutunului, afirmă procurorul general Ilie Botoş în interviul acordat, în

Criminalitatea economico-financiară din România se resimte cel mai acut în zonele petrolului, alcoolului şi tutunului, afirmă procurorul general Ilie Botoş în interviul acordat, în exclusivitate, Adevărului. Sute de persoane fac obiectul acestor dosare în care prejudiciile aduse sunt de ordinul miilor de miliarde.
Banii "negri" proveniţi din afacerile ilicite ajung de cele mai multe ori în conturi din străinătate, cu preponderenţă în Elveţia, Monaco şi Cipru. Anchetatorii români sunt însă departe de a controla fenomenul corupţiei, cel care a generat o adevărată mafie a "gulerelor albe". Drept dovadă, până în momentul de faţă, instituţiile abilitate au dat de urma unei sume infime, de aproximativ 10 milioane de euro, în conturile din străinătate ale diverselor persoane aflate în curs de investigare. Parchetul a blocat conturi de peste 2 milioane de euro în dosarul "RAFO", iar în toate marile cauze economico-financiare s-a dispus verificarea sau supravegherea conturilor. În acelaşi timp, Ilie Botoş acuză presiunile politice asupra anchetatorilor, presiuni care iau forma discursurilor politice. Despre cel al premierului, procurorul general spune că a fost inoportun, dat fiind faptul că există instituţii abilitate să supravegheze performanţele aparatului, aşa cum este contestatul Consiliu Superior al Magistraturii.
- Domnule procuror general, Parchetul a solicitat, în ultimele luni, în două rânduri, mai multor bănci date despre conturile a peste 50 de persoane în dosarul "Rompetrol". S-a reclamat astfel că divulgarea unor asemenea date ar încălca secretul bancar. Ce ne puteţi spune?
- La nivelul Secţiei de Combatere a Criminalităţii macro-financiare avem o plajă foarte largă de acţiune pe mai multe cauze economico-financiare şi care vizează trei paliere: petrolul, tutunul şi zona alcoolului. Apoi se adaugă şi alte activităţi de natură infracţională, cum ar fi restituiri ilegale de TVA, neplata taxei accizelor. În toate cazurile, metodologia este aceeaşi: în primul rând, descoperirea modului în care s-a conceput ingineria financiară sau mecanismele de fraudare. Se dispune din start supravegherea conturilor bancare, blocarea conturilor bancare acolo unde avem începută urmărirea penală, întrucât este foarte important să urmărim circuitul financiar, pe de o parte, pentru a asigura recuperarea prejudiciului, pentru a determina corect prejudiciul şi pentru a putea vedea, în ansamblu, modul în care s-a realizat acest mecanism financiar. Pe lângă producerea banului negru există şi camuflajul operaţional prin firme interpuse, circuite financiare pe zone off-shore sau în investiţii bancare în state în care secretul bancar este foarte puternic. Noi colaborăm însă cu echipe de investigaţii din ţările unde avem informaţii că există asemenea conturi, asemenea circuite, că există tranzacţii între companiile conduse de persoane aflate în cercetare la noi şi ţările respective.
- În ce ţări aţi identificat asemenea conturi?
- Elveţia, Monaco, Cipru.
- Care este valoarea banilor "negri" identificaţi în conturi din străinătate?- Estimativ, peste 10 milioane de euro. - Este vorba şi de conturile unor persoane politice?- După cum am mai spus, sunt şi ale unor persoane implicate în activitatea politică.
- În afară de dosarul "Rompetrol", în ce alte cauze a cerut Parchetul verificarea conturilor?
- S-a dispus în toate cauzele de natură economico- financiară. În cazul RAFO am blocat conturi?
- În dosarele lui Omar Hayssam s-a luat această măsură?
- Absolut.
- Ce s-a întâmplat cu dosarul disjuns din cel al răpirii jurnaliştilor români, în care erau suspiciuni de corupţie ale unor personalităţi politice?
- Având în vedere că faptele de corupţie sunt de competenţa DNA, am dat ordin ca toate datele să fie transmise la această structură, iar pe componenţa de criminalitate economico-financiară cercetările se continuă la DIICOT.
- Cererea de extrădare a lui Mohammad Munaf nu mai poate fi transmisă autorităţilor americane. Ce se întâmplă cu el?
- Am avut discuţii cu colegii noştri americani, avem deja legături cu colegii irakieni. În curând vom deplasa din nou procurori pentru a sta de vorbă cu Munaf, care este cercetat în mai multe dosare.
- Există presiuni asupra anchetatorilor?
- Dacă discutăm despre atacuri venite pe diferite căi, putem considera că da. Orice anchetă declanşează contrareacţii şi un anumit tip de presiune. Nimeni nu acţionează direct, cerând să se oprească o anumită investigaţie, pentru că există riscul ca în secunda doi să se întoarcă împotriva lui.
- Există şi presiuni politice?
- Tocmai asta v-am răspuns. În nenumărate cazuri, Ministerul Public a fost acuzat că acţionează la comenzi. Acest tip de discurs este un tip de presiune politică. Ministerul Public nu are ce căuta în aceste discursuri.
- Avea ce căuta Ministerul Public în discursul premierului Călin Popescu Tăriceanu în momentul în care a acuzat de ineficienţă Parchetul şi CSM?
- La fel, consider că şi cu ocazia acestei discuţii nu avea ce să caute. Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească, este componentă distinctă a puterilor în stat. Noi avem mecanisme de raportare şi situaţii în care prezentăm activităţile derulate. Nu putem aresta la comandă, nu putem face anchete la comandă. Fiecare investigaţie se face în baza unor proceduri clar determinate. De multe ori suntem acuzaţi de ineficienţă, alteori de abuzuri, astfel că ajung să îmi pun întrebarea care este adevărul? Nu contest că s-ar putea să existe anumite ineficienţe în activitatea procurorilor, s-ar putea să existe atitudini defensive ale unor anchetatori, dar există mijloace procedurale pentru îndreptarea situaţiei şi există un CSM, care verifică dacă un procuror îşi face datoria sau nu.
- Credeţi că faptul că, în ultimul timp, s-a spus tot mai mult că nu s-a făcut nimic în combaterea marii corupţii şi criminalităţii organizate a dus la semnale negative de la UE?
- Uniunea Europeană are mecanisme de monitorizare proprii prin care colectează date şi informaţii, are posibilitatea să facă verificări încrucişate pe toate palierele. Toate aspectele incluse în rapoartele de ţară sunt evaluări în baza unor informaţii certe.
- Unele state europene ne-au atras atenţia din cauza eliberării clanului condus de Ion Clămparu, deşi arestările şi anchetele au fost simultane în patru state. A atras UE atenţia României şi în cazul Gregorian Bivolaru - MISA?
- Nu, discuţiile au fost numai la nivel intern. Un procuror verifică toate cauzele în legătură cu modul în care au fost soluţionate plângerile formulate de membrii MISA, iar la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti există o cauză foarte importantă în curs de soluţionare care îi vizează pe membrii acestei mişcări.

În dosarul "Rompetrol" s-a cerut verificarea conturilor a peste 50 de persoane. Solicitarea s-a făcut în baza Legii bancare şi a Codului Penal. Printre persoanele nominalizate la "scotocirea" conturilor se numără şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Băncile au refuzat divulgarea acestor date în baza legislaţiei privind secretul bancar.
În dosarul "RAFO", conturile din Monaco ale lui Corneliu Iacobov şi Marian Iancu au fost blocate. Procurorii au identificat şi alte conturi suspecte în acest dosar, verificându-le şi pe cele ale partenerilor lor de afaceri.
În dosarele afaceristului sirian Omar Hayssam, precum şi ale conaţionalului său Zaher Iskandarani, mai multe conturi au fost cerute spre verificare, unele fiind deja sub supraveghere. Atât Omar Hayssam, cât şi Zaher Iskandarani au fost implicaţi - de-a lungul timpului - în afaceri şi legături cu oameni politici, în special din PSD.