Centura Piteştiului, prea puţin!

Inaugurarea şoselei de ocolire a municipiului Piteşti nu rezolvă gravele probleme de trafic cu care se confruntă călătorii pe drumurile României. Centura Piteştiului a fost inagurată ieri

Inaugurarea şoselei de ocolire a municipiului Piteşti nu rezolvă gravele probleme de trafic cu care se confruntă călătorii pe drumurile României.

Centura Piteştiului a fost inagurată ieri cu mare fast în prezenţa primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Au participat ministrul transporturilor, alţi membri ai guvernului, a ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti, Mircea Geoană, Nicolae Văcăroiu, precum şi alte oficialităţi centrale şi locale.

La Centura ocolitoare au lucrat peste 1.200 de angajaţi români, dar şi 17 tehnologi italieni Întârzierile s-au datorat, în primul rând, încurcăturilor create de primari, încurcături constând în câte patru-cinci suprapuneri de proprietari pe aceleaşi terenuri, mai mulţi proprietari de drept, acţionând în instanţă abuzurile şi obţinând, e drept pentru doar câteva săptămâni, chiar suspendarea lucrărilor.

Hoţii au furat indicatoarele

Centura măsoară aproape 14 km şi face parte din Coridorul 4 Pan-european, care face legătura Capitalei (pe Autostrada Bucureşti-Piteşti), cu Rm. Vâlcea şi Vama Nădlac spre Europa de Vest, ocolind Piteştiul. Costurile lucrărilor la Centura Ocolitoare s-au ridicat la peste 120 milioane de euro. Această investiţie se speră să contribuie la fluidizarea traficului rutier pe rutele amintite, dar şi la decongestionarea traficului rutier pe raza municipiului Piteşti care, de câţiva ani buni, devenise infernal.

Numai că, în timp ce politicienii se "bat" pe paternitatea investiţiei, hoţii au furat deja din glisiere, semne rutiere şi panourile antizgomot. În discursul său, primul-ministru a prezentat, printre altele şi avantajele centurii ocolitoare a Piteştiului: "A fost scos definitiv din Piteşti traficul greu al camioanelor, autocamioanelor, basculantelor şi TIR-urilor.

Se vor reduce noxele produse de acestea şi se va fluidiza traficul rutier pe raza municipiului dvs. Vor avea de câştigat atât proprietarii de autoturisme, cât şi ai maşinilor mari, care nemaiîncurcând traficul în oraş vor ajunge mai repede la destinaţie şi vor face şi economii de combustibili". Totuşi lucrările la centura ocolitoare a Piteştiului sunt departe de a fi finalizate, întrucât la Bascov urmează să se construiască un alt pasaj.

Inspecţie americană pe Autostrada Transilvania

Nicolas Taubman, ambasadorul SUA la Bucureşti, a vizitat ieri după-amiază traseul autostrăzii Transilvania, pe tronsonul Săvădisla - Turda. Taubman s-a declarat satisfăcut de starea în care se află lucrările. Vizita ambasadorului american vine pe fondul unor afirmaţii ale ministrului transporturilor, Ludovic Orban, făcute sâmbătă, la Cluj, care critica ritmul lucrărilor.

Orban a acuzat americanii că nu s-au ţinut de promisiunea de a inaugura la începutul lunii noiembrie primii kilometri de asfalt. Surse din cadrul companiei americane ne-au declarat că de vină pentru întârzierea asfaltării este Compania Naţională a Autostrăzilor. Din cauza întârzierii furnizării materialelor, dar şi a vremii, asfaltarea s-ar putea amâna pentru primăvară. (Alice Baciu)

Fără centuri, marile oraşe se sufocă

Zeci de mii de autovehicule pe zi - acesta este traficul rutier estimat de autorităţile de resort pentru fiecare dintre tronsoanele de drum din apropierea marilor oraşe. Fireşte, cel puţin o treime din respectivele autovehicule nu vin în acele zone decât pentru a le tranzita, situaţie care a generat necesitatea construirii centurilor rutiere.

Acum, când traficul creşte vertiginos, datorită dezvoltării economice, centurile oraşelor dobândesc o importanţă crucială. Oraşele ale căror centuri nu sunt puse la punct - cum a fost, până ieri, şi cazul Piteştiului - sunt presate sub un trafic deosebit de intens, care duce la poluare, stres şi ambuteiaje pe arterele centrale. Dar numai pentru centurile localităţilor aflate pe rutele puternic solicitate (cum ar fi Ploieşti, Braşov, Sibiu, Arad, Cluj sau Vâlcea) sunt necesare lucrări de reabilitare de peste un miliard de euro. Iar termenele de execuţie, prevăzute în cele mai optimiste prognoze, trec de "frontiera" anului 2010.

Pentru viitorul apropiat, autorităţile preconizează că în România se vor construi 70 de centuri, iar prin intermediul Programului Operaţional Sectorial vor fi realizate alte 30 de centuri, ajungându-se la un total de 1.000 de kilometri. Până atunci, marile oraşe se sufocă sub traficul a zeci de mii de autovehicule ale căror şoferi nici măcar nu se opresc să cumpere câte ceva, cum speră comercianţii plasaţi, "strategic", la drumul principal... (Dan Străuţ)

Pierderi pe centura Piteştiului

Statul român a pierdut cel puţin şapte milioane de euro la construcţia şoselei de centură a municipiului Piteşti. Suma reprezintă penalizările achitate de stat către firma italiană constructoare, "Aspaldi Spa", pentru fiecare zi în care angajaţii societăţii nu au putut lucra. Motivul: o parte a terenului peste care trebuia să treacă şoseaua de centură a Piteştiului, adică 20.000 de m.p., a fost revendicată în instanţă, iar aceasta a stopat lucrările. Statul român se asigurase, în prealabil, să cumpere terenul, însă oficialii nu aveau de unde să ştie că Primăria Bradu a împroprietărit mai multe persoane peste aceeaşi suprafaţă.

Concret, peste cei 20.000 de m.p,. erau proprietari atât socrul secretarului şi tatăl primarului din comuna Bradu, judeţul Argeş, cât şi un anume Mihai Petria. Statul a cumpărat de la rudele edililor din Bradu, în vreme ce Mihai Petria s-a adresat instanţei, susţinând că autorităţile locale i-ar fi "furat" terenul. Astfel, peste şapte milioane de euro, dintre cele 60 alocate pentru şoseaua de centură a Piteştiului, au fost aruncate pe apa sâmbetei. (Cristian Vasilcoiu)