Centrala cu peleţi, un sistem de încălzire eficient

Resturile din industria lemnului sunt folosite de tot mai multe ţări pentru încălzirea locuinţelor, iar acum acest ecocombustibil poate fi utilizat şi la noi Folosită tot mai mult în

Resturile din industria lemnului sunt folosite de tot mai multe ţări pentru încălzirea locuinţelor, iar acum acest ecocombustibil poate fi utilizat şi la noi

Folosită tot mai mult în Europa, încălzirea pe bază de peleţi din rumeguş prinde avânt şi în România. Firmele româneşti au început să importe sistemele de încălzire din străinătate şi oferă centrale pe bază de resturi din lemn. Mult mai eficientă decât încălzirea cu lemne, cea cu peleţi poate fi controlată permanent.

Pentru că din prelucrarea industrială a lemnului rezultă cantităţi impresionante de resturi şi rumeguş, oamenii au găsit o soluţie pentru folosirea eficientă a acestora şi au inventat peleţii din lemn. Fabricaţi din resturile de lemn, presate şi mărunţite, peleţii sunt consideraţi o sursă eficientă pentru încălzirea locuinţelor şi a apei. Studiile arată că un kilogram de peleţi are o putere energetică de 4,8 kWh. În plus, resturile de lemn reprezintă o energie mai ieftină decât cea obţinută din combustibilii fosili tradiţionali (carbine sau petrol), fiind considerată regenerabilă.

Încălzirea pe bază de peleţi emite în atmosferă cantităţi mai mici de dioxid de carbon decât cărbunele, de pildă. Specialiştii aduc ca argument pentru folosirea peleţilor faptul că producerea acestora nu afectează mediul ambiant pentru că nu se taie păduri pentru ei, ci doar se utilizează eficient copacii deja tăiaţi. Peleţii nu se află printre substanţele considerate poluante de către protocolul de la Kyoto.

Dotate cu sisteme de stocare

Prezenţi la expoziţia de tehnologii verzi Romenvirotec, de la Romexpo, importatorii români de sisteme de încălzire pe bază de peleţi au expus avantajele folosirii acestui tip de combustibil. "Centralele pe bază de peleţi sunt dotate cu sisteme de stocare care garantează o furnizare fără interferenţe de materie primă", spune directorul general de la Calidus.

Centralele pe bază de peleţi pot fi folosite atât pentru case, cât şi pentru blocuri, firme, clădiri administrative şi hoteluri. Centralele pe bază de peleţi sunt dotate cu sertare de mari dimensiuni, în care se colectează cenuşa. În plus, volumul redus al peleţilor şi faptul că pot fi transportaţi în saci rezolvă problemele de depozitare şi reduc cheltuielile de transport în locaţii îndepărtate, cum ar fi casele de vacanţă de la munte. Există sisteme prin care peleţii sunt aduşi cu cisterne speciale şi depozitaţi în apropierea centralelor.

Astfel de instalaţii sunt alimentate în mod automat, fără solicitarea expresă a consumatorului. Pentru că au un randament mai mare din cauza conţinutului scăzut de apă, peleţii pot fi folosiţi şi la boilere, şi la sobele cu lemne.

UE va încuraja folosirea resturilor de lemn

Argumentul principal al comercianţilor de centrale pe bază de peleţi e că pentru producerea acestora nu se recurge la defrişări sau despăduriri. Din contră, spun ei, peleţii sunt produşi numai din deşeurile rezultate în urma prelucrării lemnului, ceea ce duce la curăţarea mediului. Mai sunt folosite şi crengile sau arborii doborâţi de intemperiile naturale. Specialiştii apreciază că, în următorii ani, peleţii vor fi printre cele mai folosite materii prime pentru încălzire, mai ales în zonele de munte. Asta în condiţiile în care legislaţia europeană e destul de drastică în privinţa normelor ecologice, iar în România tot mai multe suprafeţe forestiere sunt retrocedate proprietarilor privaţi.

Miscanthus, o plantă perenă pentru peleţi

Cu toate că resursa principală pentru fabricile de peleţi rămân deşeurile de lemn, europenii au găsit şi o altă materie primă. E vorba de o plantă denumită Miscanthus. Din ce în ce mai populară în Europa, Miscanthus e folosită în prezent ca sursă de rumeguş, după ce este uscată şi mărunţită. Planta creşte foarte repede, devine suficient de înaltă într-un singur an şi poate fi cultivată în toate zonele răcoroase. Se recoltează o dată pe an, cu unelte folosite în mod curent pentru trestia de zahăr. Specialiştii în sisteme de încălzire susţin că planta e avantajoasă pentru că rezultă cantităţi mari de peleţi de bună calitate, cu umiditate mică. Producţia anuală, calculată după uscarea în cuptoare a plantei recoltate, este de 10-20 de tone la hectar.

Peleţii organici pot înlocui cărbunele

Prezent la Romenvirotec, Stephane Senechal, reprezentantul Asociaţiei Industriale Europene pentru Biomasă, a spus că cea mai la îndemână soluţie pentru obţinerea de energie verde este utilizarea peleţilor proveniţi din biomasă. "Pentru furnizare la scară largă a acestui tip de energie, biomasa ar trebui uscată şi compactată în agropeleţi", a explicat Senechal.

Expertul european a declarat că potenţialul peleţilor în Europa este uriaş, de aproximativ 50 de mii de MW, iar în lume de 100 de mii de MW. "Practic, dacă în loc de cărbune s-ar utiliza, acolo unde este posibil, peleţi, producţia de energie ar fi aceeaşi, iar faptul că această biomasă este neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 face soluţia demnă de luat în seamă", a arătat Senechal. În opinia acestuia, deşi cărbunele este foarte important pentru furnizarea energiei în toată lumea, estimările arată că producţia de energie pe bază de cărbune va fi de 2,6 miliarde tone în 2010 şi 3 miliarde tone în 2020, acesta urmând să fie înlocuit cu uşurinţă de peleţii organici.

Şcolile englezeşti, încălzite cu peleţi

În Anglia, multe dintre şcoli sunt încălzite cu peleţi. Elevii sunt învăţaţi de mici cum să umble cu centralele pe bază de resturi din lemn. Şcoala din Shenstone Lodge foloseşte combustibilul pentru a produce apă caldă şi pentru încălzirea dormitoarelor şi a claselor. Combustibilul e adus de la Liverpool şi depozitat într-un buncăr. O altă zonă a Angliei, unde şcolile sunt încălzite cu peleţi, e Durham, situat la câţiva kilometri de Newcastle, în nord-estul ţării. Consiliul local a hotărât să reducă emisiile de carbon din atmosferă şi a cumpărat centrale pe bază de peleţi pentru toate şcolile.

Prima "sobă" a fost folosită în SUA

Primii peleţi au fost folosiţi în anii '70, când în localitatea americană Brownsville e construită prima fabrică de producţie. De la începutul anilor '80, peleţii încep să fie folosiţi din ce în ce mai des. În 1983, americanii au construit prima centrală rezidenţială pe bază de peleţi. În Europa, suedezii sunt primii care încep producţia industrială a peleţilor ca şi combustibil. În 1996, existau deja peste 20 de producători de centrale termice şi 80 de producători de peleţi. Un an mai târziu, industria de peleţi cunoaşte o explozie foarte mare, fiind înregistrate peste 500.000 de centrale pe bază de peleţi numai în America de Nord.

Topul ţărilor care folosesc peleţi

Un top al ţărilor europene care folosesc peleţi arată că Suedia e campioană, cu aproximativ 1,4 milioane de tone/an. Urmează Italia cu 550.000 de tone de peleţi/an, Germania cu 450.000 tone/an şi Austria cu 400.000 tone/an. De asemenea, Danemarca foloseşte 400.000 de tone/an. Dar nu numai în ţările europene au început să fie folosiţi peleţii.

De curând, în Costa Rica a fost lansat un proiect-pilot prin care stocurile de rumeguş şi alte reziduuri din industria lemnului să fie transformate în peleţi. Măsura a fost luată pentru reducerea gazelor cu efect de seră şi pentru depoluarea râurilor care sunt pline cu rumeguş. Proiectul din Costa Rica îşi propune să respecte protocolul de la Kyoto, prin reducerea metanului emis în atmosferă de resturile de lemn ce putrezesc pe malurile râurilor.

Ecocombustibil, mai eficient ca lemnul

Peleţii sunt produşi prin presarea rumeguşului rezultat la gatere, din tocătura de lemn a copacilor doborâţi de vânt sau din deşeurile rezultate în urma prelucrării lemnului în industria lemnului. Producerea peleţilor nu necesită aditivi sau lianţi, pentru că lemnul conţine răşini ce leagă resturile.

În prezent, peleţii sunt consideraţi ecocombustibili, pentru că nu conţin niciun fel de substanţe periculoase şi emit mai puţin CO2 decât cărbunele sau petrolul. Spre deosebire de lemnul de foc, peleţii au o putere calorică de 1,5 ori mai mare, iar centralele care folosesc astfel de combustibil pot fi reglate astfel încât nivelul de căldură să fie cel dorit. În general, peleţii au formă cilindrică, cu lungimi cuprinse între 1 şi 5 cm şi diametrul între 5 până la maximum 8 mm.