Centrala de la Cernavodă poate fi oprită în 30 de secunde

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Vilmos Zsombori, consideră că, peste tot în lume, centralele atomoelectrice au devenit mai sigure după catastrofa din

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Vilmos Zsombori, consideră că, peste tot în lume, centralele atomoelectrice au devenit mai sigure după catastrofa din Ucraina, de la Cernobîl, de acum 20 de ani.
- Ce efecte a avut dezastrul de la Cernobîl în privinţa măsurilor legate de creşterea gradului de siguranţă în exploatarea centralelor nucleare?
- Acolo au fost o serie de factori care au dus la acel accident. Printre altele, un proiect dezastruos de securitate şi mai multe erori umane. În primul rând, accidentul de la centrala de la Cernobîl a dus la o creştere a preocupărilor publicului vizavi de siguranţă. Un accident de acel tip nu cred că ar mai fi posibil nici măcar la reactoarele care încă mai funcţionează în Rusia. Au fost un sfârşit şi un început. S-a renunţat la secretomanie.
- Există tratament eficace pentru boala de iradiere?
- Nu. Doar acumulezi până depăşeşti limita admisă. şi, ca să facem şi o glumă, totul se reduce la timpul de înjumătăţire al atomilor, care poate fi de sute de ani, astfel poţi ajunge să-ţi iradiezi şi vecinul din mormânt.
- A fost efectuată o simulare în caz de accident la Cernavodă?
- Da chiar anul trecut, în mai. De exemplu, un cutremur cu magnitudine foarte mare din Vrancea se simte la Cernavodă în 30 de secunde. În acest timp, deja centrala poate fi închisă. Dacă s-ar întâmpla ceva, ştim ce să facem, şi am convins şi comunitatea internaţională de acest lucru.
- Mai este centrala de la Kozlodui, Bulgaria, un pericol?
- Bulgarii vor face un reactor ca al nostru într-o altă locaţie, pentru că au realizat că trebuie să se supună regulilor internaţionale. Fiind presaţi şi de iminenţa integrării în Comunitatea Europeană, această centrală va fi închisă în curând.
- Ce se întâmplă cu reziduurile nucleare?
- Deşeurile nucleare mediu şi slab active sunt depozitate într-un loc agreat de organizaţiile europene la Băiţa, Bihor, într-o veche mină de uraniu. Acest loc are o poveste frumoasă, pentru că noi am reuşit să depozităm acolo deşeuri mai puţin active decât cele care erau produse de mama-natură. Deşeurile puternic active sunt depozitate la Cernavodă, într-o zonă provizorie, iar acum începem construcţia unui depozit care poate "ascunde", la loc sigur, aceste reziduuri pentru câteva sute de ani.
- Aţi putea închide Cernavodă dacă apar probleme?
- Populaţia României trebuie să ştie acest lucru. Dacă centrala funcţionează, înseamnă că este sigură şi nimeni nu trebuie să aibă vreo temere. Dacă vom descoperi în timpul controalelor regulate pe care le efectuăm că au apărut probleme, o închidem.

După explozia de la Cernobîl,
Vântul a ferit România de norul radioactiv
Românii au scăpat de îmbolnăvirea de cancer tiroidian datorită curenţilor de aer. "La noi nu s-a făcut niciun studiu strict legat de influenţa Cernobîlului, dar fiecare centru de endocrinologie a comparat numărul cazurilor de cancer tiroidian de dinainte şi după accident, iar rezultatele arată că proporţia a rămas aceeaşi. Singurul lucru discutabil este că am aflat de explozie după câteva zile de la producere", ne-a declarat prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon". El a adăugat: "Am avut oarecum noroc datorită curenţilor de aer care au bătut înspre nord şi radiaţiile au avut o influenţă mult mai slabă decât în Bielorusia, Rusia sau ţări din Occident". Accidentele nucleare cresc foarte mult riscul de cancer tiroidian, mai ales la copii. "Acest tip de cancer este mai blând şi poate fi prevenit cu iod, fără a pune viaţa în pericol. La acel moment s-au luat măsuri drastice, de tratare cu iodură de potasiu", ne-a mai explicat prof. dr. Dumitrache.