Celebritatea tv, realitate sau iluzie?

Puterea este un drog şi ca orice drog distorsionează percepţia asupra realităţii, şi nu şi realitatea însăşi. Fiindcă a fi vedetă presupune o maşinărie imensă de promovare şi

Puterea este un drog şi ca orice drog distorsionează percepţia asupra realităţii, şi nu şi realitatea însăşi. Fiindcă a fi vedetă presupune o maşinărie imensă de promovare şi imagine
Odată ajuns la statutul de vedetă, uşile raiului şi ale iadului ţi se deschid concomitent în faţă. Raiul de a fi respectat, adulat, solicitat în reclame şi plătit cu sume considerabile pentru doar câteva ore de filmare, primit în cercurile înalte ale puterii acestei lumi. Iadul de a fi vânat de paparazzi, de a fi căutat de oameni doar pentru a se afişa alături de tine. În jurul vedetei se construieşte un zid, iar în spatele zidului se află de multe ori singurătatea. În turnul ei de fildeş, la câţiva stânjeni deasupra acestei lumi, suspendată între rai şi iad, vedeta îşi contemplă puterea şi percepţia asupra propriului ego se schimbă, se deformează. Vede cum e de ajuns să vină la emisiunea tv pe care o ţine şi să privească ratingurile imense obţinute. Vede câte oferte publicitare are pe masă şi începe să creadă că merită mai mult pentru orice şi că, în definitiv, e un mic Dumnezeu al tubului catodic.Pariul cu celebritatea îl face uneori pe micul Dumnezeu să-şi ia jucăriile şi să plece. Doar ştie că e de ajuns să pocnească din degete şi ratingurile vor veni hipnotizate după el. Puterea este un drog şi ca orice drog distorsionează percepţia asupra realităţii, şi nu şi realitatea însăşi. Fiindcă a fi vedetă este atât o stare de fapt, cât şi un proces. Procesul presupune o maşinărie imensă de promovare şi imagine, zeci sau sute de oameni şi companii angrenate, mult know-how, perseverenţă şi, mai ales, perfecţiunea unui mecanism, a ceea ce Hollywoodul numeşte "star system". Or, fără nicio excepţie, pariul celebrităţilor româneşti cu sistemul a fost pierdut. Florin Călinescu a plecat de la PRO TV şi s-a afundat într-un anonimat la Tele 7 abc, pe care n-a reuşit s-o ridice de la stadiul de radio în imagini. Mihaela Rădulescu şi Mona Nicolici au ajuns la B1 şi la audienţe nesemnificative, Mihaela reuşind să-şi salveze cariera tv doar prin întoarcerea la Antenă. Fosta echipă PRO Sport a plecat în întregime la Gazetă, dar PRO Sport a rămas mult timp brandul numărul unu. Dana Nălbaru a plecat din HI-Q şi a demarat o carieră atât de solo încât nu mai ştie nimeni nimic de ea. Toate aceste exemple dovedesc fără dubiu că celebritatea românească e fragilă, că vedetele nu sunt mai puternice decît sistemul. Toţi acei omuleţi care stau în spatele unei vedete, de la producători şi asistenţi de producţie şi oameni de marketing, PR, management, toată acea reţea de relaţii şi eforturi conduce la ceea ce vedetele se mulţumesc doar să observe: rezultatele. Interviurile prin reviste nu ajung singure acolo, construcţia de brand e un proces sofisticat şi mai ales costisitor. Orice jucător nou-venit pe piaţa televiziunii, cu oarece pretenţii şi potenţă financiară, poate arunca în eter iluzia unui salariu dublu. Vedetei îi lucesc ochii şi adeseori pleacă, ignorând faptul că sistemul a investit în ea milioane. Toate promourile, toată investiţia în audienţă, toată promovarea pentru a construi un megastar înseamnă, în mod real, milioane. Ajunsă la un Gigi TV, cu audienţă de 0,23, care eventual va reuşi să emită ceva după un an de zile, vedeta începe să se trezească la realitate. Uneori poate fi prea târziu.