Cehoslovacia, inainte si dupa invazia din 1968 (IV)

"Mersul pe sarma al Romaniei in problema ceha" 18 dosare atent arhivate contin filele consacrate invadarii Cehoslovaciei si problemelor create de acest tragic eveniment si destinate de Agerpres lui

"Mersul pe sarma al Romaniei in problema ceha"
18 dosare atent arhivate contin filele consacrate invadarii Cehoslovaciei si problemelor create de acest tragic eveniment si destinate de Agerpres lui Nicolae Ceausescu si unui numar restrans de colaboratori apropiati. Dosarele arata ca, de regula, e vorba de opt, cateodata de cinci si foarte rar de unul singur. Important de semnalat aici este ca pozitiei adoptate de el, de condamnare a invaziei si reactiilor la aceasta raspicata respingere, Agerpresul i-a consacrat 105 buletine speciale, iar comentariilor si stirilor dedicate direct ori prin ricoseu evenimentelor din Cehoslovacia - 246. Asa cum am spus inca din preambulul primei pagini consacrate acestui eveniment, el trebuie privit din mai multe unghiuri. Dintr-o atare perspectiva, filele informative transmise lui Ceausescu sunt o adevarata mina de aur pentru istoricii si cercetatorii care doresc sa studieze problemele respective. In acest sens, Nicolae Ceausescu a avut o informare rapida, ampla si calificata asupra intregului ansamblu al implicatiilor invaziei. De pilda, la 9 septembrie 1968, un comentariu al UPI, realizat de trimisul sau la Moscova, se referea la "urmarile interventiei in Cehoslovacia asupra miscarii comuniste internationale". "Miscarea comunista a suferit o noua zguduire, comparabila cu aceea a detronarii (cultului - n.n.) lui Stalin de catre Hrusciov (la faimosul Congres al XX-lea al PCUS, din 1956, cand a rostit un discurs, ramas secret pentru mase - n.n.), cu conflictul (ideologic) sovieto-chinez sau cu epurarile din perioada de inceput a stalinismului". Autorul era Henry Shapiro, bun cunoscator al vietii din fosta URSS, iar opiniile lui aveau greutate, asa incat, citindu-le, Ceausescu se bucura, probabil, sa vada ca trecuse perioada in care, chiar daca Stalin a comis actiuni si crime ce au indignat opinia publica straina, comunistii din afara URSS, cu exceptia, notabila totusi, a unor cazuri de condamnare ori de disociere de ele, au continuat sa urmeze linia partidului de la Moscova. Asadar, Ceausescu s-a agatat din zbor si cu toata puterea de prilejul oferit de "Primavara de la Praga", inabusita intr-o noapte de vara de tancurile sovietice, pentru a tasni pe plan international. De aceea, ni se pare fortata ideea ca el a condamnat invazia cu voie de la Kremlin si ca ar fi fost, de fapt, o papusa manuita de L.I. Brejnev intre un pahar de votca "Krepkaia" si o "papiroska". In schimb, filele informative arata limpede ca, inca de atunci, gazetarii straini veniti la Bucuresti au simtit rapid ca, pe plan intern, a strans toate "suruburile", incepand cu cel ideologic, ca si-a drapat toata politica in formule ademenitoare gen "societatea socialista multilateral dezvoltata". Au fost lucruri care nu s-au mai consemnat in nici o alta tara socialista "frateasca". Dar, daca tot suntem imediat dupa 22 august 1968, sa semnalam ce transmitea unul dintre cei 200 de ziaristi occidentali veniti la Bucuresti imediat dupa celebrul lui discurs din balconul CC: "Mersul pe sarma al Romaniei in problema ceha" ("Daily Telegraph"). Un alt ziar britanic - "The Sun" - scria tot atunci ca Nicolae Ceausescu "a devenit, pur si simplu, chiar mai ortodox decat era inainte" (7 septembrie 1968). Titlul articolului semnat de John Akass spune totul: "Romania, "tara ridicarilor din umeri si a zvonurilor dejucate"", el fiindu-i tradus si prezentat a doua zi. Evident, in filele "Secret" si in noua exemplare. Deocamdata, el era pe un mare val national, dar pe unul cu care a pierdut usor-usor contactul, prea ocupat sa priveasca semet in zari, nu si imprejurul sau. Asa se face ca, intre celebrul discurs din 22 august 1968 si cel din 21 decembrie 1989, rostite din acelasi balcon, se intinde un arc de timp ce poate sugera distanta reala si vizibila intre extaz si agonie, perceputa de o intreaga lume si nemaicuprinsa in file informative "pentru uz intern" ori "secrete", in doar cateva exemplare...

AGERPRES
Buletin informativ
SECRET nr. 354/II
5 septembrie 1968
"TARZAN DIN TIMISOARA"
(politica Romaniei in lumina recentelor evenimente)
("Der Spiegel" - din R.F.G. nr. 36)
"Este de neconceput, a strigat conducatorul comunist Nicolae Ceausescu, cu voce ragusita, ca statele socialiste sa incalce libertatea si independenta unui alt stat". "Nu exista nici o justificare pe care s-o putem accepta, nici un motiv pentru a aproba chiar si un moment interventia militara in treburile unei tari socialiste fratesti", a proclamat conducatorul de partid si de stat in Piata Republicii din Bucuresti. Apoi Ceausescu a cerut organizarea in intreaga tara de garzi patriotice inarmate. Poate 100.000 de romani l-au aclamat pe conducatorul lor. Acest lucru s-a intimplat miercuri, acum doua saptamini, la 13 ore si 30 minute dupa intrarea trupelor sovietice si ale aliatilor lor in Cehoslovacia. Romania, cea de-a sasea membra a Tratatului de la Varsovia, a declarat mobilizarea. Doua zile mai tirziu, au demonstrat peste 5.000 de luptatori inarmati, in uniforme albastre, cu arme automate, in fata Prezidiului P.C. Roman. Guvernelor straine Ceausescu le-a comunicat oficial ca el - spre deosebire de conducerea cehoslovaca - va da ordin de tragere armatei in cazul unei invazii sovietice. Zece ani le-au trebuit romanilor pentru a se elibera - cu prudenta - de Uniunea Sovietica. Acum statul se teme din nou pentru independenta sa. Romania este singura tara comunista - cu exceptia Iugoslaviei, situata departe de Moscova si de URSS insasi - care intretine relatii diplomatice cu Republica federala. Dupa razboiul din Orientul Apropiat din anul trecut, ea a refuzat sa rupa relatiile cu Izraelul si sa condamne tara ca agresor. Dintre toate statele blocului rasaritean, Romania intretine cele mai strinse relatii economice cu Occidentul. Un roman, ministrul de externe, Corneliu Manescu, este in prezent presedintele Adunarii generale a Natiunilor Unite.
MB/FT/l/MN/TS/l/
2 exemplare

AGERPRES
Buletin informativ
- Ed. II
PENTRU UZ INTERN
3 septembrie 1968
Pentru ce au fost retrase trupele R.D.G. din Cehoslovacia
NEW YORK 3 (U.P.I.) Ziarul "New York Times" din 3 septembrie scrie ca trupele est-germane care au participat la 20 august la invadarea Cehoslovaciei s-au retras in liniste, in trei zile, la recomandarea rusilor. Citind surse militare autorizate, ziarul arata ca aceasta hotarire s-a bazat pe faptul ca "Moscova si-a dat seama cu intirziere ca prezenta trupelor din Germania rasariteana intr-o tara straina ar putea fi interpretata... ca o incalcare a acordului de la Potsdam din 1945, care interzice reinarmarea Germaniei". Desi atit Germania rasariteana, cit si cea occidentala s-au reinarmat de atunci, adauga ziarul, punctul de vedere al sovieticilor pare a fi acela ca prezenta fortelor est-germane in afara Germaniei rasaritene ar insemna un important pas dincolo de situatia militara prezenta a acestei tari.
RA/OGC/1/EM/DR/1/ S 192 (ora 12,55)

AGERPRES
Buletin informativ
SECRET Nr. 355/I
6 septembrie 1968
"AMENINTAREA ROMANILOR A VENIT DE LA GRANITA UNGARA"
de Alfredo Pieroni
("Corriere della Sera" din 6.IX)
Roma 6 - Corespondentul Agerpres, N. Puicea, transmite:
Sub titlul de mai sus si subtitlurile "In Transilvania, locuita de o mare minoritate maghiara, misuna "turisti" sovietici - Noile atacuri din partea "Pravdei"" la adresa Bucurestiului nu constituie un semn bun - partida este inca deschisa, cel putin din punct de vedere diplomatic", ziarul publica urmatoarele: "Linistea relativa produsa de ceea ce sintem determinati sa consideram sfirsitul perioadei calde" a pericolului, si anume a unei agresiuni militare, ofera conducatorilor romani posibilitatea de a deschide faza regindirii politico-diplomatice. Daca judecam dupa zvonuri si dupa parcarea automobilelor oficiale, organele inalte ale partidului si statului pare ca s-au intrunit astazi aproape in permanenta. Inaltii functionari au ramas la posturile lor. Se pare ca si ziaristii au fost mobilizati. Linistea ofera si posibilitatea unei reexaminari strategice a situatiei care poate nu este inutila". Potrivit zvonurilor pe care le-am cules, se pare ca nu trebuie (sau nu va trebui) sa asteptam o eventuala invazie dinspre granita sovietica si care in faza finala, in Delta Dunarii prezinta un teritoriu aproape impracticabil. Era (sau va fi) de asteptat o eventuala invazie dinspre granita ungara. Se pare ca sovieticii si-au propus sa insceneze simptomele unei "contrarevolutii", potrivit tacticii urmate, chiar in mod lipsit de straluciri in Cehoslovacia. In regiunile de granita ale Transilvaniei unde traieste o minoritate maghiara nelinistita de 1 500 000 de oameni (fosta "provincie autonoma maghiara") a fost observat un dute-vino neobisnuit de turisti sovietici curiosi, considerati drept agenti. Se pare ca trupele sovietice ar fi patruns zilele trecute pe teritoriul roman si ar fi minat unele intreprinderi industriale, printre care fabrica de aluminiu "Alumina" din Oradea. Pericolul a fost inlaturat. Dar se pare ca sovieticii si-au propus sa arate ca au inceput operatiunile de sabotaj fata de regimul comunist roman, justificind in acest fel interventia lor.
AS/FT/ag
2 exemplare

AGERPRES
Buletin Informativ - Ed. I
PENTRU UZ INTERN
3 septembrie 1968
Comentariile presei franceze pe marginea declaratiei presedintelui Johnson referitoare la Romania
* O initiativa militara sovietica impotriva Romaniei pare indoielnica, deoarece criza cehoslovaca este departe de a fi reglementata, iar romanii au aratat clar intentia lor de a rezista cu armele PARIS 2 - Corespondentul Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite:
Sub titlul "U.R.S.S. ar fi reasigurat Statele Unite in legatura cu intentiile lor fata de Romania". "Le Monde" scrie, printre altele, intr-un comentariu ca se pare ca ambasadorul sovietic, Dobrinin, a declarat secretarului de stat american ca Romania n-are sa se teama de nimic. Daca aceasta se confirma, arata ziarul, e un semn ca avertismentul domnului Johnson a dat rezultate. Este pentru prima data, in orice caz, ca presedintele S.U.A. poate sa-si permita sa foloseasca acest ton fara a se vedea denuntindu-se in presa moscovita imixtiunile sale inadmisibile in afacerile tarilor socialiste. De ce oare n-a facut-o el acum 15 zile, in legatura cu Cehoslovacia?, se intreaba "Le Monde". Acelasi ziar, intr-o corespondenta din Moscova, scrie, printre altele, ca atacurile contra Iugoslaviei si Romaniei au incetat totusi.

AGERPRES
Buletin informativ
SECRET Nr. 350/I
1 septembrie 1968
UN CETATEAN ROMAN A CERUT AZIL POLITIC IN AUSTRIA
VIENA 31 (ANSA) Un cetatean roman s-a refugiat in Austria intr-un camion care transporta lemn si carbune. In apropiere de Viena, el a atras atentia asupra sa, batind in obloanele camionului. El a cerut azil politic, declarind ca a fugit din tara sa, temindu-se de evenimente similare celor din cehoslovacia.
TM/IO/1/M
2 exemplare

AGERPRES
Buletin informativ
SECRET Nr. 353/I
4 septembrie 1968
UN INVATATOR ROMAN AR FI CERUT AZIL POLITIC IN ITALIA
POSTUL DE RADIO ROMA - Emisiunea in limba romana din 3.IX., ora 7,10
"Un invatator roman, in virsta de 35 de ani, care a trecut clandestin frontiera dintre Iugoslavia si Italia, a cerut azil politic autoritatilor italiene".
Pg/BM/FT/pe/EP/GG
2 exemplare
* Doua noi mostre ale felului in care Nicolae Ceausescu monopoliza informatia si diriguia problemele tarii in momentul sau de imensa popularitate nationala si internationala: el si un colaborator foarte apropiat erau singurii informati despre fuga din Romania a doi simpli cetateni.