Ce va aduce României reuniunea NATO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scutul antirachetă şi impactul crizei asupra bugetelor pentru apărare în statele NATO sunt două din subiectele care vor fi dezbătute la Adunarea Parlamentară a NATO, găzduită la Bucureşti, la Palatul Parlamentului.

Cei 350 de deputaţi şi senatori din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi din ţările asociate vor dezbate probleme spinoase pe plan extern, care pun în pericol securitatea lumii.

Unul din punctele „fierbinţi" ale sesiunii AP a NATO este viitorul sistem de apărare antirachetă al Alianţei. Subiectul priveşte direct România pentru că scutul antirachetă american, care va fi găzduit la baza militară din Deveselu, judeţul Olt, urmează să fie inclus, în viitor, în sistemul antirachetă al NATO.

Recomandările care vor fi formulate la reuniunea de la Bucureşti în chestiunea scutului vor ajunge şi pe masa summitului NATO din mai 2012, organizat la Chicago, în Statele Unite. Sistemul antirachetă are toate şansele să fie dezbătut aprins şi în cadrul reuniunii parlamentare NATO-Rusia, care are loc astăzi, începând cu ora 14.30.

Relaţiile Rusia-NATO, deja tensionate

Ministerul rus de Externe a avertizat ieri că ia în calcul încetarea cooperării cu Statele Unite pe tema scutului antirachetă din Europa pentru că Washingtonul ia decizii „fără discuţii colective" şi ignoră opiniile părţilor interesate. Reproşul Moscovei face referire la decizia Spaniei să găzduiască pe teritoriul său patru nave americane dotate cu interceptori de rachetă de tip SM-3 şi cu sistemul antirachetă Aegis. Rusia şi-a exprimat în repetate rânduri dezacordul faţă de amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă american în proximitatea ei, însemnând şi teritoriul României.

Cazul Timoşenko, la Bucureşti

Şi raportul privind situaţia politică din Ucraina, pe care trebuie să-l adopte parlamentarii NATO, anunţă o dezbatere aprinsă. Presa de la Kiev relatează că delegaţia ucraineană la AP a NATO va aduce în discuţie problema Iuliei Timoşenko, fostul premier al Ucrainei, aflat acum în arest pentru acuzaţii de abuz de putere. La Palatul Parlamentului va fi adus în discuţie şi impactul crizei financiare asupra apărării statelor membre ale NATO şi implicit asupra operaţiunilor Alianţei.

Tăierile din Apărare, motiv de îngrijorare

Este de aşteptat ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prezent la AP să reia ideea aşa-numitei ,,apărări inteligente" (,,smart defense") care presupune asigurarea securităţii în spaţiul transatlantic cu mijloace reduse, în condiţii de criză. În România, austeritatea din Apărare este o temă care deja a trezit dispute aprinse pe scena politică.

,,Suntem foarte îngrijoraţi şi în România în legătură cu faptul că această criză economică a afectat bugetele pentru apărare, cel puţin în Europa. Noi înţelegem îngrijorarea prietenilor americani şi aliaţi că există acest declin, în unele cazuri unul abrupt, iar în cazul României un declin foarte abrupt, care ar putea afecta, pe termen lung, nu numai capacitatea noastră de a acţiona împreună, ci şi coerenţa Alianţei noastre", a declarat ieri preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Mai multe obligaţii pentru europeni

Într-un discurs ţinut miercuri la Bruxelles, secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a lăudat statele europene, inclusiv România, pentru contribuţia la ofensiva din Libia. Amintind că Statele Unite se pregătesc pentru reduceri de 450 de miliarde de dolari ale bugetului Apărării, şeful Pentagonului a avertizat că aliaţii europeni vor trebui să îşi asume responsabilităţi mai mari în cadrul NATO.

Sever Voinescu, şeful delegaţiei române la AP NATO,  a subliniat că la Bucureşti se vor adopta documente importante privind tranziţia în Afganistan, securitatea Ciprului, dar şi extinderea Alianţei Nord-Atlantice în Balcani, România fiind o susţinătoare a aderării Serbiei la NATO.

Adunarea parlamentară, la care participă şi ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, va adopta şi rezoluţii privind securitatea informatică - considerată una din provocările majore ale prezentului, ameninţările biologice şi chimice, dar şi referitoare la impactul asupra securităţii pe care-l au revoltele din lumea arabă.

Cheltuieli impresionante

Autorităţile române au cheltuit peste 20 de milioane de lei pentru sesiunea plenară a AP NATO din perioada 7-10 octombrie. Bugetul Senatului a fost suplimentat în iunie cu peste 11 milioane de lei pentru organizarea evenimentului. Potrivit secretarului general Gheorghe Barbu, Camera Deputaţilor a cheltuit circa 10 milioane de lei pentru organizarea evenimentului.

Suma a fost folosită pentru renovarea grupurilor sanitare, dotarea sălilor de plen cu sisteme noi de iluminat, dar şi achiziţionarea a opt microbuze. Suma investită de România în acest eveniment depăşeşte cu mult bugetul anual alocat pentru funcţionarea Adunării - 3 milioane de euro. Aceşti bani (circa13 milioane de lei) provin din contribuţiile parlamentelor sau guvernelor din statele membre, dar şi din fonduri NATO.

Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, condusă de deputatul Sever Voinescu (PDL), are 20 de membri. Printre ei se numără preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu (PNL) şi senatorii Miron Mitrea (PSD), Mihai Stănişoară (PDL).

Politicieni şi militari

La reuniunea de la Bucureşti participă o serie de experţi în apărare, analişti ai relaţiilor transatlantice şi militari de rang înalt. Potrivit site-ului Alianţei Nord-Atlantice, la eveniment sunt prezenţi luni preşedintele AP NATO, Karl Lamers, şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen şi preşedintele Traian Băsescu.

20 de milioane de lei au cheltuit Senatul şi Camera Deputaţilor pentru organizarea Adunării Parlamentare a NATO.

Comentariu: Adunarea Parlamentară a NATO, un creuzet de idei
Iulian Chifu
director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning

Adunarea Parlamentară a NATO ia în dezbatere marile teme de securitate ale lumii, dar nu există o miză în sensul strict al cuvântului, întrucât este vorba despre un organism consultativ, care nu ia decizii, reunind parlamentari din toate statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice. La Adunarea Parlamentară a NATO participă şi reprezentanţi ai ţărilor asociate la NATO. 

Dezbaterea devine importantă prin calitatea sa, prin nivelul celor care participă. Trebuie să spun că Adunarea Parlamentară a  NATO are unele din cele mai bune evaluări în domeniul securităţii şi al politicii externe. De altfel, din delegaţiile la Adunarea Parlamentară NATO fac parte, în general, politicieni cu experienţă, de exemplu foşti miniştrii de externe.

Rezoluţiile adoptate de Adunarea Parlamentară sunt consultative, dar asta nu înseamnă că sunt fără relevanţă. Documentele au un impact în organizaţie, la nivel politic.

Pe de altă parte, să nu uităm că orice decizie a Alianţei trebuie ratificată de parlamentele naţionale. Or, în cadrul Adunării Parlamentare se testează, se evaluează idei, iar discuţiile pot fi un indiciu pentru modul în care sunt primite deciziile Alianţei Nord-Atlantice. În plus, este o veritabilă şcoală pentru parlamentarii din aceste ţări. Chiar dacă nu este organism decizional, Adunarea Parlamentară are relevanţă tocmai pentru că este un creuzet de idei. 

"Orice decizie a NATO trebuie ratificată de parlamentele naţionale. Or, în cadrul Adunării Parlamentare se testează, se evaluează idei. "

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite