Ce şanse are sistemul all-inclusive în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Hotelurile all-inclusive de pe litoralul românesc sunt căutate din ce în ce mai mult de turiştii care au încercat acest sistem şi în străinătate
Hotelurile all-inclusive de pe litoralul românesc sunt căutate din ce în ce mai mult de turiştii care au încercat acest sistem şi în străinătate

Conceptul de „totul inclus“  îşi înfige rădăcinile şi în nisipul românesc, iar serviciile oferite de hotelierii români au şanse să le depăşească pe cele ale vecinilor.

Pe litoralul românesc, circa 12 hoteluri de 3, 4 şi 5 stele oferă în prezent sistemul all- inclusive. În staţiunile Mamaia, Eforie, Jupiter, Venus şi Saturn, turiştii cu brăţara la încheietura mâinii spun că sistemul all inclusive românesc a căpătat gust bun. Au cazare, trei mese pe zi, cu mâncare şi băutură la discreţie, plus acces gratuit la centrele de relaxare. Aşa au crezut şi nemţii care au venit pe litoral în iunie, la un hotel din Eforie.

Numai că administratorii au avut proasta idee de a atrage atenţia oaspeţilor să mănânce mai puţin pentru a ajunge la toată lumea. Indignaţi, nemţii şi-au făcut bagajele şi au plecat. Poate în Turcia, în Grecia, unde sistemul  „totul inclus" este rodat, având o vechime de circa 20 de ani, iar hotelierii ştiu să-l aplice. Bun, i-am pierdut pe nemţi, însă hotelierii spun că i-am câştigat pe români, începând din această vară.

 Criza economică, preţul benzinei care a explodat şi declinul staţiunilor bulgăreşti care s-au compromis din cauza serviciilor tot mai proaste i-au determinat pe turiştii români să rămână la Constanţa şi să caute alternativa all-inclusive de aici. Şansele ca Mamaia să devină un fel de Varna sau Antalya în următoarea perioadă sunt mici, totuşi, potrivit experţilor, pentru că nu contează doar ce facilităţi oferă hotelierii, ci şi staţiunile în sine, posibilităţile de agrement şi cultura all-inclusive în sine.

În curtea hotelului, raiul, afară, iadul!

„Anamaria Savu, din Bucureşti, este pe litoral cu familia. A ales sistemul all-inclusive la un hotel de 3 stele din Mamaia, pentru că a vrut să aibă tot confortul. A plătit în jur de 1.000 de euro pentru un sejur de 10 zile, pentru ea, soţ şi copil. „Ne-am hotărât destul de târziu să venim la Mamaia, dacă ne cumpăram biletele din timp, am fi plătit mult mai puţin. Hotelul era plin, de-abia am găsit cameră. Am vrut să avem totul la dispoziţie şi suntem mulţumiţi. Inconvenientul este că avem camera cu vedere la bulevard şi este foarte gălăgie. Asta nu mi se pare OK, că am plătit la fel cu turiştii care au vedere spre spaţiul verde. Dar este foarte curat, ni se schimbă zilnic prosoapele, iar lenjeria este impecabilă. Avem o piscină extraordinară, spaţiu de joacă pentru copii, cu animatoare care se ocupă de cei mici. Mâncarea este destulă şi rămâne foarte multă după mese. Se face risipă, pentru că turiştii îşi încarcă farfuriile cu vârf şi apoi evident că nu pot mânca tot, se plâng doamnele de la restaurant că aruncă mare parte din hrană.

Sistemul all-inclusive te îndeamnă să mănânci prea mult, mai mult decât ai avea nevoie. Am fost şi în Turcia la all-inclusive. Turcii ştiu să-şi prezinte bucatele foarte spectaculos, dar la gust nu sunt atât de bune", povesteşte turista.

Adrian Corendea, din Vâlcea, a ales sistemul all-inclusive din acelaşi motiv: confortul de a avea totul la dispoziţie, mai ales că are copil mic. Nu a mai fost vreodată la all-inclusive, deşi a călătorit prin ţări străine. „Suntem mulţumiţi deocamdată, mâncarea este destulă, pe alese. La ciorbe mi s-a părut totuşi că-s prea puţine, erau doar două feluri. În rest, nu avem de ce să ne plângem. Cu agrementul stă prost litoralul.

Am fost la Acvariu şi suntem tare dezamăgiţi. Era o coadă imensă, biletul este foarte scump şi nu merită. Acvariul nu este deloc spectaculos, nu iese cu nimic în evidenţă. Cum de n-am mers în altă ţară, adică la bulgari? Tot din cauză de copil, nu am vrut să-l mai obosim pe drum. Dar când creşte, sigur mergem şi în alte ţări".

Hotelierii: „Acesta este viitorul"

Hotelul Saturn din staţiunea Saturn este singurul de 5 stele care operează în sistemul all-inclusive. „Am ales să lucrăm în acest sistem de când am deschis, acum 6 ani. Vrem să câştigăm încrederea turiştilor pentru a reveni an de an la noi. Şi deja se văd efectele, anul acesta avem capacitatea asigurată pe toate cele trei luni de vară. Este oarecare profit, nimeni nu face muncă voluntară. Banul vine din cazare, nu din alimentaţie publică, unde preţurile sunt mereu în creştere", spun reprezentanţii hotelului.

„Asta e tendinţa, trebuie să ne aliniem la ea. Clientul să fie mulţumit. Suntem încă departe de all-inclusive-ul adevărat. Ne lipsesc imaginaţia şi dragostea de meserie ca litoralul românesc să se afirme în acest sistem. Meseriaşii adevăraţi s-au dus... cei tineri nu au răbdare, nu vor să înveţe, ies prost pregătiţi din şcoală. Şi turiştii sunt la fel de agresivi, sensibili, supărăcioşi, suspicioşi. Ne străduim să-i împăcăm".

Se vrea, dar nu se poate

Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, proprietar de hoteluri, este de părere că eforturile hotelierilor de a ţine un sistem all-inclusive sunt prea mari. El consideră că România nu are nicio şansă în faţa altor destinaţii turistice, dacă Guvernul nu se implică în dezvoltarea turismului, prin măsuri legislative de sprijinire a investitorilor.

„România nu are specific de all-inclusive şi nici nu are infrastructura necesară ca să asigure pachet all-inclusive, meniu a la carte etc. Nici Spania, nici Grecia, ţări prin excelenţă turistice, nu marşează pe acest sistem. Se poate discuta o zi întreagă despre de ce nu poate România să aibă un sistem all-inclusive. Cineva nu vrea turism în România. FMI nici nu vrea să audă despre facilităţi în turism. Agricultura şi turismul sunt singurele domenii care au înregistrat creştere de 16% anul trecut.

Turismul ar putea să contribuie tot mai mult la PIB, dar nu are mijloacele necesare. Trebuie să ne aşezăm cu toţii la masă, să discutăm. De 20 de ani decizia e în buzunarul cuiva. De la începutul sezonului turistic nu am avut pe litoral nicio vizită a Ministerului Turismului", arată Bucovală.

Se aşteaptă o lege a turismului

„Lipsesc multe în România, de la o lege a turismului până la Poliţia Turistică, care să ne asigure nouă, hotelierilor, climatul nesesar. Degeaba am eu hotel de 17 stele, dacă în jurul meu este ce este. Eu am hotelul Tomis şi lângă mine s-au făcut demolări - şi aşa au rămas, deşi ar fi trebuit ca proprietarul să degajeze zona pe cheltuiala lui.

 A trecut timpul când fiecare entitate îşi vedea doar interesul propriu, acum trebuie să fim o destinaţie. Ce alege turistul străin când vine pe litoral? Ce-mi oferă staţiunea X sau Y? În camera de hotel el stă foarte puţin, se odihneşte şi atât. Investiţiile mari trebuie să fie în agrement, că lumea vine la mare pentru a se distra, nu doar să stea la plajă. Uitaţi, acum lumea e nervoasă, pentru că zilele astea nu e soare, nu poate să facă plajă, şi unde să se ducă? Noi oferim aceleaşi obiective: Acvariul şi Delfinariul. Nu e nicio modalitate de agrement pe Lacul Tăbăcărie, de exemplu, pentru că nu ne lasă Ministerul Mediului", spune Nicolae Bucovală.

Costin Dumitraşcu, fost director al Agenţiei de Turism Mamaia SA (fost reprezentant al Ministerului Turismului la Stockholm, actual proprietar de agenţie de turism) este omul care a semnat în august 1999 contractul de parteneriat dintre societatea de stat Mamaia SA şi Albena JKO. Convenţia conţinea trei puncte: 1) Mamaia să trimită turişti români în Bulgaria; 2) Albena să trimită turişti bulgari în România; 3) ambele ţări să trimită reciproc turişti străini în excursii de o zi.

„Dintre punctele acestea s-a îndeplinit doar punctul 1. Românilor le-a plăcut la bulgari, invers nu prea. Au servicii mult mai bune. Turistul român este considerat turist străin. Şi sunt foarte politicoşi cu noi. Românii, în schimb, nu se poartă frumos. Dar îşi cheltuiesc banii la bulgari şi pentru asta sunt primiţi bine.

Dacă socotim că doar de Paşte 30.000 de români au mers în Bulgaria şi calculăm că fiecare a lăsat acolo 100 de euro, reiese că 3 milioane de euro au ieşit din ţară şi au intrat în buzunarul bulgarilor. Pe an, România dă Bulgariei minimum 10 milioane de euro. Bulgarii au motivat mereu: „Noi suntem mai săraci decât voi, avem salariile mai mici!". La noi au trimis turişti bulgari în excursii de o zi", spune Dumitraşcu.

TVA-ul din farfurie: avantaj Bulgaria

Motivele care permit bulgarilor să aibă un turism mai performant ţin de fiscalitate în primul rând. „În primul rând, bulgarii plătesc 7% TVA la toate serviciile din pachetul turistic: la cazare şi la mese. Românii plătesc 9% TVA, dar numai la cazare şi la mic dejun, facilitate obţinută de ANAT cu mare greutate. La restul se aplică TVA de 24%, ceea ce este ucigător.

La bulgari nu prea găseşti hotel de cinci stele cu all inclusive. În Sunny Beach, care este cea mai mare şi mai modernă staţiune din UE, doar două hoteluri de lux au această ofertă. Iar preţurile sunt pe măsură. Diferenţe culinare între cele două ţări nu sunt foarte mari, pentru că ambele au mâncare balcanică. Bulgarii folosesc foarte multe legume din producţia proprie - şi aici este încurajată enorm producţia locală", explică Dumitraşcu.

Exodul românilor către bulgari s-a mai temperat în timp, iar conform statisticilor Poliţiei de Frontieră, în Dobrogea au intrat aproape 220.000 cetăţeni străini de la începutul sezonului turistic. „Acum, în vârf de sezon avem, hai să zic, 2.000 de turişti străini pe litoral. Înainte aveam 200.000!", face comparaţia Costin Dumitraşcu. 

Anul acesta putem avea record de turişti

Şi totuşi anul acesta, efervescenţa organizatorilor de spectacole a fost mai vizibilă, iar Bucovală este de acord cu secretarul de stat Cristian Bărhălescu care afirma că anul 2012 poate fi mai bun decât campionul 2008, cu un record de 7,12 milioane de turişti: „Da, mai organizăm spectacole care să atragă turiştii astfel încât să avem un an bun ca în 2008, dar în alimentaţia publică cresc întruna preţurile.

Toată lumea vrea să jecmănească litoralul. În fiecare toamnă, în septembrie, avem Bursa de turism. Am contractat tarife la 3,80 lei euro. Acum, euro este 4,50-4,60 lei. Uitaţi câtă pierdere avem numai din cursul valutar! De fapt, noi ne jucăm de-a turismul! Cine trebuie să facă turism nu se pricepe sau nu vrea să facă. Iar cei care apar pe la TV trăiesc din amintiri. Un tour-operator vinde peste 50% pentru litoral, de aici îşi câştigă el banii", spune Bărhălescu.

12 reprezintă numărul de hoteluri all-inclusive cu 3, 4 sau 5 stele de pe litoralul românesc.

"România nu are specific de all-inclusive şi nici nu are infrastructura necesară ca să asigure pachet all-inclusive."
Nicolae Bucovală preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia

"Este foarte curat, avem o piscină extraordinară, iar mâncarea este variată. Mă bucur că am ales Mamaia."
Anamaria Savu turistă

"Nu avem de ce să ne plângem. Cu agrementul stă prost litoralul românesc."
Adrian Corendea turist

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite