Ce femei merită să fie pe banii româneşti?

În cei 145 de ani de existenţă, leul românesc n-a avut nicio personalitate feminină pe monedele şi pe bancnotele sale.

De la apariţia Regelui Carol I pe moneda de 5 lei (emisă în 1880) şi până la imprimarea poetului Mihai Eminescu pe cea mai recentă bancnotă, cea de 500 lei (emisă în 2005), pe banii româneşti au apărut de-a lungul timpului zeci de figuri marcante. Am avut monarhi, domnitori, lideri ai unor revoluţii, scriitori, pictori, aviatori sau muzicieni. Din toate aceste domenii au fost aleşi numai bărbaţi. În cei 145 de ani de existenţă, leul românesc n-a avut nicio personalitate feminină pe monedele şi pe bancnotele sale.

Singurele apariţii ale sexului frumos pe bani datează din secolul trecut, când pe „hârtiile" de 500 de lei sau pe cele de 5 milioane apar personificarea feminină a României şi imaginea a două ţărănci care se întorc de la muncile agricole. Pe banii care circulă în prezent o putem întâlni pe „Rodica", personaj feminin desprins dintr-un tablou al pictorului Nicolae Grigorescu şi imprimat pe reversul bancnotei de 10 lei.

Fundaţia „Centrul Parteneriat pentru Egalitate" şi agenţia de monitorizare a presei „ActiveWatch" au declanşat, în cadrul proiectului „ALTFEM", o campanie care propune apariţia unei personalităţi feminine din cultura şi civilizaţia românească pe o viitoare bancnotă emisă de Banca Naţională. Lansată în urmă cu o lună, campania a adunat deja 500 de semnături în mediul online şi a atras susţinerea unor nume importante precum Elena Udrea, Theodor Paleologu, Cristina Ţopescu şi Andrei Gheorghe.

„Concret, timp de aproape un an de zile vom strânge semnături pentru petiţia noastră. Nu vom sta doar să numărăm semnături, ci vom continua să căutăm ambasadori şi purtători de mesaj. Din februarie vom difuza la nivel naţional o serie de spoturi tematice care vor îndemna lumea să semneze această petiţie. Undeva după prima jumătate a anului vom merge cu jalba de semnături la BNR, cu care am avut deja o discuţie de principiu, şi vom ruga instituţia să reflecteze puţin asupra subiectului. Până la urmă adevăratul câştig al acestei campanii este faptul că se discută despre valorea şi contribuţia unor femei la dezvoltarea noastră ca societate", spune Ionuţ Codreanu, unul dintre coordonatorii proiectului. 

Ana Aslan

Nimic despre sex

Reprezentanţii Băncii Naţionale spun că vor ţine cont de orice fel de propunere venită din partea societăţii civile vizavi de includerea unor noi personalităţi pe imaginea banilor româneşti.

„Noi suntem receptivi la orice fel de propunere. La emisiunile numismatice pe care le emitem periodic, am inclus şi personalităţi feminine, deci nu putem fi acuzaţi că avem ceva împotriva acestui aspect. Eu m-aş bucura dacă societatea românească ar fi mai puţin misogină în general. Pur şi simplu aşa s-a întâmplat până acum, ca personalităţile alese pentru a fi imprimate pe bancnote să fie numai bărbaţi.

Nu avem parti-pris-uri legate de sex, religie sau alte lucruri", ne-a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR. Iniţiatorii proiectului ­„ALTFEM" spun că nu vor susţine eliminarea unei personalităţi de pe bancnotele aflate în acest moment în circulaţie pentru a face loc unei figuri feminine, ci propun luarea în calcul a unei femei celebre la o viitoare emisiune a Băncii Naţionale. Numai că, dacă vom respecta termenul 1 ianuarie 2015, peste trei ani România va trece la moneda euro.

„Deocamdată nu mai e nevoie de alte cupiuri, pentru că ce avem în momentul de faţă răspunde perfect nevoilor de circulaţie de numerar în România şi e puţin probabil ca până la trecerea la euro să mai apară noi bancnote. Adoptarea monedei europene implică acelaşi model de bancnote ca toate ţările din UE, însă este permis ca monedele să fie personalizate de fiecare ţară cu imaginea unor figuri marcante sau a unor simboluri naţionale.

În cadrul Băncii Naţionale nu s-a pus încă în discuţie această problemă, a personalizării monedelor, ea urmând să fie discutată la momentul oportun", spune Mugur Şteţ. De alegerea personalităţilor care apar pe banii româneşti se ocupă Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie din cadrul Băncii Naţionale. Această structură înaintează propuneri către Consiliul de Administraţie al BNR (format din 9 persoane şi condus de guvernatorul Mugur Isărescu), care ia decizia finală.

Ecaterina Teodoroiu

Ana Aslan, în capul listei

Odată cu lansarea proiectului care susţine includerea unei personalităţi feminine pe imaginea banilor româneşti, au început să apară şi dezbaterile despre cine ar merita această formă de recunoaştere. Aflată printre ambasadorii campaniei, Elena Udrea a propus-o pe cercetătoarea Ana Aslan, cea care a creat medicamentul Gerovital H3 pentru încetinirea procesului de îmbătrânire. „Prin invenţiile sale în domeniul geriatriei a făcut ca numele României să fie cunoscut în întreaga lume", şi-a motivat alegerea ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Theodor Paleologu şi Cristina Ţopescu o susţin pe Regina Maria, soţia Regelui Ferdinand, pentru apariţia pe o viitoare bancnotă sau monedă, deputata Carmen Moldovan a propus-o pe Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar Andrei Gheorghe militează pentru Vitoria Lipan, eroina romanului „Baltagul", scris de Mihail Sadoveanu. „Vitoria Lipan este un personaj admirabil. Împotriva tuturor, părăsită de toţi, împotriva zeilor şi fără nicio şansă porneşte pentru a aduce răzbunarea şi dreptatea. Cred în semnele de bun-simţ din jurul nostru, mi se pare absolut normal ca pe o bancnotă să fie o personalitate feminină. Nu văd de ce nu, la urma urmei istoria nu este confiscată de mustăcioşi", a argumentat Andrei Gheorghe.

Decebal Urdea, fost guvernator al Băncii Naţionale, spune că ideea unei personalităţi feminine pe bani merită toată atenţia şi are chiar şi o propunere: „Este o idee care merită luată în calcul. Avem destule personalităţi feminine care ar putea figura pe bancnote. Din punctul meu de vedere cea mai potrivită este Ecaterina Teodoroiu. Trebuie aleasă o personalitate care nu poate fi contestată şi despre care au auzit toţi românii, chiar şi cei cu un nivel de cultură mai scăzut".

Fără personalităţi în viaţă

În mediul online au apărut deja o mulţime de dezbateri pe această temă, însoţite de propunerea unor personalităţi feminine din diverse domenii: Elisabeta Rizea (recunoscută pentru rezistenţa anticomunistă), Maria Tănase (cântăreaţă), Nadia Comăneci (gimnastă), Hortensia Papadat-Bengescu (scriitoare), Ana Blandiana (scriitoare şi disidentă), etc.

De asemenea, iniţiatorii proiectului „ALTFEM" le nominalizează pentru a fi luate în calcul şi pe Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Sarmiza Bilcescu (prima femeie doctor în drept din lume) şi Smaranda Brăescu (prima aviatoare de origine română).

Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR, atrage atenţia că, în principiu, Banca Naţională nu va lua în calcul propunerile de personalităţi feminine aflate în viaţă: „Este o regulă nescrisă care spune că personalităţile aflate în viaţă nu apar pe bani, desigur cu excepţia monarhilor. S-ar isca controverse aprinse dacă ar fi vorba de cineva în viaţă şi Banca Naţională ­nu-şi doreşte acest lucru".

În ceea ce priveşte bancnotele altor ţări de pe mapamond, femeile nu sunt ignorate, dar nici nu au o prezenţă foarte des întâlnită. Regina Elisabeta a II-a a Angliei apare pe lirele sterline, dar şi pe bancnotele unor foste colonii britanice precum Australia, Noua Zeelandă şi Fiji. Sârbii au pus-o pe bancnota de 200 de dinari pe Nadezda Petrovici, o pictoriţă foarte apreciată în ţara vecină, iar suedezii au imprimat-o pe „hârtia" de coroane pe scriitoarea Selma Lagerlof. Şi nemţii aveau personalităţi feminine pe mărci înainte de trecerea la euro. Compozitoarea Clara Schumann apărea pe bancnota de 100 de mărci, iar scriitoarea Anna Elisabeth von Droste-Hulshoff figura pe cea de 20 de mărci.

"Mi se pare absolut normal ca pe o bancnotă să fie o personalitate feminină.''
Andrei Gheorghe om de afaceri

Ce personalităţi avem pe bani în acest moment

- 1 leu - Nicolae Iorga
- 5 lei -  George Enescu
         
- 10 lei - Nicolae Grigorescu
- 50 lei - Aurel Vlaicu
- 100 lei - Ion Luca  Caragiale
- 200 lei - Lucian Blaga
- 500 lei - Mihai  Eminescu

Femei propuse pentru apariţia pe bani

- Ana Aslan
- Regina Maria
- Elena Cuza
- Ecaterina Teodoroiu
- Vitoria Lipan

Scurtă istorie a banilor

Serialul nostru se încheie cu o prezentare a modului în care au apărut dolarul şi moneda euro. După ce zilele trecute ­v-am spus istoria leului românesc, a figurilor de pe bancnotele noastre şi v-am prezentat cei mai puternici lei sau cum se făceau banii în comunism, în acest episod aruncăm o privire prin portofelele străinilor.

De la scoici la monede

La apariţia lor, cu mii de ani înaintea erei noastre, monedele au înlocuit produsele folosite ca mijloc de schimb, desfiinţând astfel trocul. Oamenii dădeau porumb pentru piei, animale pentru sare şi tot aşa. Aceste produse au fost numite de economişti „proto-bani". Perisabilitatea acestora, dar şi dificultatea în manevrarea lor, mai ales pe distanţe mari, au determinat aparţia unor mijlocitori, cum ar fi scoicile sau pietrele. De exemplu, în China antică se foloseau cochilii colorate de melci, nu neapărat ca monedă de schimb, ci ca un angajament de plată în produse la momentul recoltării.

Un pas înainte s-a petrecut în Mesopotamia, în jurul anului 3.000 î.e.n., când a apărut shekel-ul, o unitate de schimb făcută din aur, argint, bronz sau cupru. Shekel-ul, ca şi alte monede apărute în acele vremuri, acoperea prin greutatea sa în metal preţios valoarea mărfurilor cumpărate. Aceste monede au deschis calea bunăstării pentru oameni. Dacă până atunci se limitau la bunurile pe care le produceau în propria gospodărie, un fişic de bucăţi din metal preţios le oferea posibilitatea să cumpere şi ceea ce aveau alţii.

Cea mai veche monedă bătută oficial, cu însemne ale unei autorităţi, şi care s-a păstrat până astăzi este o piesă provenind din insula Aegina, Macedonia. Pe avers iese în relief o broască ţestoasă, iar pe revers sunt câteva litere şi un delfin.

Banii de hârtie

Bancnotele au apărut prima oară în China secolului al ­VII-lea, ca o formă de bani pe credit, pentru că neguţătorii nu puteau purta la ei prea mult metal preţios. În Europa, banii de hârtie sau hârtiile de bancă au ajuns spre secolul al XIV-lea, iar primele bancnote au fost tipărite de Banca Scoţiei, în activitate de peste 300 de ani. Peste ocean, Massachusetts Bay Colony a fost prima dintre cele 13 colonii cu bancnote proprii.

Cele mai cunoscute valute

Dolarul american şi euro sunt, în prezent, cele mai influente valute de pe piaţa internaţională, deşi traversează perioade extrem de dificile. Vă prezentăm, pe scurt, poveştile lor de succes.

Bani americani

Dolarul american a crescut în aproape 250 de ani cât alţii în o mie, ajungând cea mai puternică valută de pe planetă şi etalon în tranzacţiile comerciale. A devenit moneda oficială a Statelor Unite ale Americii în 1785, după ce a circulat sub denumirea de „dolar spaniol", din argint. Curând au apărut şi bancnotele, acoperite în bănci de metal preţios. Numai că, în 1971, preşedintele Richard Nixon anunţă că banii nu vor mai fi schimbaţi pe metale preţioase şi că valoarea înscrisă pe ei va putea folosită la stingerea oricărei datorii, privată sau de stat.

După aderarea la zona euro, românii vor folosi în paralel, pentru o perioadă, şi leii, şi euro  Foto: adevărul

Curiozităţi

Hârtia dolarului este făcută din bumbac (75%) şi fibre de in (25%) şi cântăreşte un gram. Secretariatul Trezoreriei a decis că figurile preşedinţilor americani sunt cele mai familiare publicului, astfel că doar aceştia apar pe bancnote, cu excepţia a trei oficiali: Alexander Hamilton (bancnota de 10 dolari) şi Salmon P. Chase (bancnota de 10 dolari, scoasă din circulaţie), ambii foşti şefi ai trezoreriei, şi Benjamin Franklin (bancnota de 100 de dolari), semnatar al Declaraţiei de Independenţă.

În medie, o hârtie de un dolar „trăieşte" 4,7 ani, iar una de 100 - 21,6 ani. Culoarea verde folosită pentru tipărirea dolarilor a fost o întâmplare, apoi s-a constatat că este şi rezistentă la deteriorare. S-a căzut însă de acord că $ vine de la prescurtarea pesos-ului spaniol, „P's", prin suprapunerea lui „S" peste „P". Motto-ul dolarilor, „In God We Trust" („În Dumnezeu noi credem"), a fost adoptat în 1957, dar contestat de zeci de ori în tribunalele americane, rămânând totuşi în vigoare.

Cât de artificial e euro

Proiectul Uniunii Europene este cunoscut, şi România face parte din el. Iar euro este o componentă de bază a integrării economice comunitare. Moneda unică a fost introdusă în 1999 cu rol scriptural, fiind utilizată în tranzacţii, iar din 2002 a început să treacă prin mâinile europenilor. A devenit rapid un competitor pentru dolarul american. Danemarca şi Regatul Unit al Marii Britanii şi-au menţinut propria monedă, la fel şi Suedia, care nu face parte din zona euro.

Simbolul„€" vine de la litera grecească epsilon, cu care de altfel începe cuvântul „Europa" scris în alfabet latin, iar cele două linii paralele simbolizează stabilitatea. Semnul a fost ales din 30 de schiţe, în 1995.

Ce monede a înghiţit euro

- 1999 - francul belgian, marca germană, lira irlandeză, pesetas spaniolă, francul francez, lira italiană, francul luxemburghez, guldenul olandez, şilingul austriac, escudo portoghez şi marca finlandeză (euro era folosit doar în contabilitate)
- 2001 - drahma grecească
- 2002 - au fost introduse pe piaţă bancnotele şi monedele
- 2007 - tolarul sloven
- l 2008 - lira cipriotă şi lira malteză
- 2009 - coroana slovacă
- 2011 - coroana estoniană

Valutele din UE

- Euro - 17 state din UE
- Leva - Bulgaria
- Coroană - Cehia
- Coroană - Danemarca
- Forint - Ungaria
- Lats - Letonia
- Litas - Lituania
- Zlot - Polonia
- Liră sterlină - Marea Britanie
- Leu - România
- Coroană - Suedia

Ce se întâmplă dacă euro înghite leul

România şi-a propus să adere la zona euro la 1 ianuarie 2015. Respectarea termenului depinde, în principal, de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Tratatul de la Maastricht.
Banca Naţională a României a stabilit un termen-ţintă pentru trecerea la euro: 1 ianuarie 2015. Acesta nu e însă bătut în cuie, mai ales că în prezent zona euro se află într-o prelungită convalescenţă. E de remarcat totuşi că proiectul zonei euro continuă. Un exemplu este aderarea la moneda unică, chiar anul trecut, a Estoniei.

Pe lângă consecinţele financiar-contabile, trecerea la euro are şi efecte psihologice în rândul populaţiei. Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, spune că schimbarea banilor va fi mult mai dificilă decât procesul de denominare cu care s-au confruntat românii începând cu 1 iulie 2005. „Când se va trece la euro, va exista o campanie publică de informare, pentru că nu este o trecere uşoară."

Probleme de matematică

Specialistul explică, în continuare, că percepţia populaţiei faţă de noua monedă va suferi, pentru că o va raporta în mod greşit la leu. „Nu avem nici o paritate de 1 la 1, să zici că 10 lei înseamnă 10 euro. De aceea se pot crea corelaţii false în mintea oamenilor, care duc la percepţii greşite. În Germania spre exemplu, când s-a trecut la euro, paritatea era de 1,95 mărci germane pentru un euro. Normal, mintea omului împarte la doi. Şi a zis aşa: dacă un produs costa zece mărci, acum trebuie să coste cinci euro. Dar a văzut că nu e cinci euro, e cinci şi ceva. Şi atunci a avut impresia că e păcălit şi că au crescut preţutile. Nemţii şi acum au senzaţia că unele preţuri s-au dublat în momentul în care s-a trecut la euro, ceea ce e imposibil, pentru că ar fi însemnat o inflaţie de sută la sută."

Ce bacşiş dăm?

Balcanici cum suntem, după trecerea la euro, va trebui să ne gândim de două ori înainte să dăm bacşiş la restaurant sau bar. „Acum, românul lasă bacşiş la benzinărie un leu, care este o bancnotă. La euro, vor fi monede până la 2 euro, prima bancnotă fiind de 5 euro. Un bacşiş de 5 euro înseamnă peste 20 de lei. Asta au păţit-o grecii.

Cum te duci la noi în piaţă şi găseşti zarzavat cu un leu legătura, după trecerea la euro legătura a crescut la un euro. Ceea ce la noi ar însemna o creştere de la 1 la 4. Ca să fie corect ar trebui să fie 25 de eurocenţi, dar ţăranul va percepe că vinde legătura pe 25 de bani. La sfârşitul lunii omul va constata că are mai puţini bani. Pentru că el nu va sta să contabilizeze că în loc să lase un leu bacşiş, adică 25 de eurocenţi, el i-a lăsat 50 de eurocenţi. Sau ospătarului în loc de 5 lei i-a lăsat 5 euro, de patru ori mai mult", precizează ­Mugur Şteţ.

Ce condiţii trebuie îndeplinite

Conform Tratatului de la Maastricht, condiţiile necesare pentru aderarea la zona euro presupun ca rata inflaţiei din statul-candidat să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decât media celor mai performante state din UE, deficitul bugetar al acestuia să nu depăşească 3% din PIB, datoria publică să nu depăşească 60% din PIB, cursul euro în raport cu moneda naţională să fie stabil timp de doi ani, iar dobânzile nominale pe termen lung să fie cu cel mult două puncte procentuale mai mari decât cele aplicate de cele trei state din UE cu cea mai mică inflaţie.