Ce a decis, de fapt, Curtea

La capătul a două zile de deliberări, Curtea Constituţională a epuizat agenda ce i-a fost „servită“ de evenimentele politice care au avut loc în Parlament săptămâna trecută.

Din cele şase sesizări de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată în urma furtunii politice de săptămâna trecută, Curtea a respins patru cu majoritate de voturi, pe motiv că sunt inadmisibile, şi a acceptat cu unanimitate două.

Blaga, Anastase, Iancu - inadmisibile

Cu majoritate de 5 la 4, Curtea a respins, ca fiind inadmisibile, sesizările de neconstituţionalitate asupra hotărârilor din Parlament prin care s-a decis revocarea preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, a preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi a Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu.

Motivarea acestor decizii încă nu a fost publicată în Monitorul Oficial, dar fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a estimat ieri, la Realitatea TV, care ar putea să fi fost justificarea Curţii. Iancu a spus că instanţa constituţională nu a stabilit că revocările celor trei ar fi constituţionale, ci că şi-a refuzat dreptul de a le judeca. Dovada că aşa stau lucrurile este faptul că instanţa a respins sesizările ca fiind „inadmisibile".

Potrivit lui Iancu, Curtea şi-a rezervat dreptul de a judeca hotărârile „normative" ale Parlamentului, dar nu şi pe cele de tip „individual", cum au fost şi hotărârile ce vizau revocarea celor trei. Gheorghe Iancu şi-a arătat surprinderea pentru această atitudine a Curţii, întrucât lasă fără nicio cale de atac hotărârile de tip individial luate de Parlament şi care afectează principii constituţionale.

Două decizii de admitere

O decizie crucială a fost cea legată de legea adoptată de majoritatea USL prin care se scoteau de sub controlul Curţii Constituţionale hotărârile Parlamentului. Cu unanimitate de voturi, Curtea a decis că această modificare legislativă este neconstituţională. În paralel, Guvernul a emis miercurea trecută o ordonanţă de urgenţă având drept scop exact modificarea legislativă sancţionată de Curte. Nici această decizie încă nu este publicată în Monitorul Oficial, iar Guvernul nu a anunţat dacă va revoca sau nu ordonanţa de urgenţă.

În sfârşit, Curtea a decis că noua formă a legii referendumului este constituţională doar în măsura în care „asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente". Prin această precizare, Curtea a statuat că niciun referendum nu poate fi considerat valid dacă nu se prezintă la vot măcar jumătate plus unu dintre alegători.

Guvernul a emis însă o ordonanţă de urgenţă care exclude acest criteriu doar la referendumul de demitere a preşedintelui, şi liderii USL, Guvernul, dar nici preşedintele interimar nu par dispuşi să acorde ordonanţa cu dispoziţiile
Curţii Constituţionale.

Băsescu - inadmisibil

O altă sesizare cu care Curtea a fost sesizată a fost şi solicitarea preşedintelui Băsescu de a soluţiona conflictul juridic de natură Constituţională născut între preşedinte şi Parlament. Preşedintele invoca faptul că  întotdeauna când există în Parlament o majoritate ostilă preşedintelui, acesta din urmă este expus unei suspendări prin vot politic, chiar dacă nu există întotdeauna încălcări grave ale Constituţiei. Cu majoritate de voturi, Curtea a respins sesizarea ca fiind inadmisibilă, dar în acest caz justificarea deciziei este mai greu de intuit în lipsa motivaţiei.