CAMPANIE Cazul Severin, condamnat pe două continente - VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Specialiştii în lobby de la Bruxelles, dar şi de la Washington sunt categorici: Adrian Severin a comis o infracţiune acceptând bani în schimbul prestării unor servicii de consultanţă finalizate cu promovarea unui amendament în Parlamentul European. Adrian Severin îşi susţine nevinovăţia, în ciuda dovezilor care îl incriminează. „Caz clasic de corupţie“, spun experţii în lobby din SUA şi UE.

Adrian Severin susţine că acceptarea banilor oferiţi de ziariştii britanici (falşi lobbyişti) în schimbul promovării unui amendament în Parlamantul European este consultanţă, nu corupţie. El este contrazis atât în SUA, cât şi în UE. La 20 martie, ziariştii de la cotidianul britanic „The Sunday Times" au publicat un material în care europarlamentarul român, alături de unul sloven şi altul austriac, era acuzat că ar fi acceptat să presteze servicii de consultanţă.

Mai mult decât atât, Severin a trimis şi o factură în valoare de 12.000 de euro lobbyiştilor-ziarişti, menţionând că s-a ocupat de promovarea amendamentului. Acest lucru a fost confirmat şi printr-o înregistrare cu camera ascunsă, în care europarlamentarul îl nominaliza pe Sebastian Bodu ca fiind cel care s-a ocupat de „formalităţi". Imediat după izbucnirea scandalului, politicianul român a declarat că nu a făcut „nimic, să zicem, ilegal sau împotriva regulilor" de la PE. Mai mult, Severin a dat de înţeles că aceasta ar fi o practică obişnuită în rândul parlamentarilor europeni.

 „Mi s-a oferit un contract de consultanţă, ca membru în consiliul de experţi internaţionali ai acestei firme, Tyler Jones, firmă falsă, după cum s-a demonstrat. În ceea ce priveşte depunerea de amendamente, vreau să vă spun că asta este practică curentă şi absolut firească la noi", a declarat Severin pentru Mediafax.

Citiţi şi:

<b>VIDEO</b> "Amendamentele Severin"/ Cum se vor schimba regulile UE după scandalul Euroşpaga

VEZI VIDEO cu propunerile Parlamentului European şi viitoarele restricţii pentru eurodeputaţi şi lobbişti

Severin, sărmanul milionar chiriaş  de lux al statului

Specialiştii în lobby, dar şi reacţia colegilor de partid şi de for îl contrazic pe Adrian Severin. Astfel, după ce mai întâi a fost exclus din rândul parlamentarilor PES, Severin a fost nevoit să demisioneze şi din PSD.

„Caz clasic de corupţie"

Scandalul „Bani pentru amendamente" a stârnit reacţii atât în rândul firmelor de lobby, cât şi în rândul organizaţiilor care monitorizează activitatea grupurilor de interese. Yiorgos Vassalos, specialist în lobby la Corporate Europe Observatory (CEO), spune că dacă ceea ce a făcut Adrian Severin este aşa cum au descris ziariştii de la „Sunday Times", „atunci acesta este un caz tipic de corupţie şi nu este niciun dubiu în privinţa aceasta".  În opinia lui Vassalos, explicaţiile aduse de europarlamentarul român sunt neverosimile. „Ştim că este obişnuit pentru parlamentari să fie abordaţi de lobbyişti, dar sperăm ca nu ei să fie lobbyiştii. Este adevărat că sunt câteva cazuri de europarlamentari care au legături cu companii de lobby, dar nu aş merge atât de departe încât să spun că toţi fac lobby. Cred că Severin exagerează pentru a se apăra", a mai precizat acesta.

Specialistul CEO a mai declarat că Severin ar fi trebuit să demisioneze de mult din funcţia pe care o deţine în Parlamentul European, iar dacă va continua să refuze acest lucru, atunci preşedintele forului, Jerzy Buzek, ar trebui să-i impună să părăsească postul. „Popularitatea instituţiilor europene este în scădere zi de zi şi, dacă vrem să continuăm procesul de integrare europeană sau orice alt proiect al UE, acest lucru trebuie să se schimbe. Avem nevoie de o mentalitate diferită în Parlamentul European, iar un prim pas important este lipsa de toleranţă pentru astfel de comportamente. Adică cineva vine la biroul tău şi-ţi propune un contract de consultanţă în schimbul propunerii un amendament şi tu accepţi? Nu este calea prin care ar trebui să se facă legile", a mai precizat Vassalos.

„Caz evident de mită"

Fără nicio excepţie, lobbyiştii şi experţii americani consultaţi de „Adevărul" în legătură cu cazul Severin sunt de părere că, în Statele Unite, parlamentarul româno-european ar fi fost ridicat degrabă de poliţie şi băgat la puşcărie. „Aici avem de-a face cu un caz evident de mită", a declarat Joan Mandle de la organizaţia „Democraţia Contează". „Mită", a confirmat şi lobbyistul Nicholas Allard de la Patton Boggs. De aceeaşi părere este şi Craig Holman, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti de la Washington. El susţine că ceea ce a făcut europarlamentarul român este o infracţiune şi în SUA ar fi ajuns în faţa instanţei.

„Dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva aici, aceşti parlamentari nu numai că ar fi fost siliţi să-şi dea demisia, ci ar fi fost şi trimişi la închisoare. Acestea nu sunt servicii de consultanţă. Aici e vorba de mită. Şi aşa ceva n-ar fi fost tolerat. M-aş aştepta să nu fie tolerat nici la Bruxelles, dar încă n-am văzut ca aceşti parlamentari să fie puşi oficial sub acuzare", a explicat Craig Holman.

Lobbyistul american mai spune că motivul pentru care Severin nu a fost supus imediat unor sancţiuni este lipsa unor reglementări clare la nivelul instituţiilor Uniunii Europene.„În Europa nu există prea multe reglementări în privinţa lobby-ului sau a traficului de influenţă sau chiar a corupţiei. Când Parlamentul le dă voie membrilor săi să aibă şi alte locuri de muncă, este greu de stabilit o limită clară între prestarea de servicii legale şi luarea de mită. În SUA, membrii Congresului nu au voie să primească venituri din afară care să constituie mai mult de 15% din salariul lor public. Şi chiar şi acel venit pe care-l pot primi din afară nu are voie să ducă la un conflict de interese cu îndatoririle oficiale de congresmen. De asemenea, nu au voie să primească niciun ban de la companiile ale căror interese sunt discutate la ora actuală în Congres. În sfârşit, orice ban primit în plus trebuie declarat. Dacă congresmenul nu se conformează, va face cunoştinţă cu Codul Penal", a mai explicat Holman.

„Un sistem primitiv"

Autointitulat „lobbyist care face lobby pentru reforma sistemului de lobby", Craig Holman este cunoscut pentru lucrările sale în care compară lobby-ul american cu cel european. Datorită cunoştinţelor sale în ambele domenii, Holman a fost chemat de mai multe ori în faţa instituţiilor paneuropene de la Bruxelles pentru a explica nuanţele legilor care reglementează lobby-ul în America.

„Sistemul european este absolut inadecvat. S-a încercat la un moment dat să se creeze un mecanism de înregistrare a lobbyiştilor de la Parlamentul European, dar reglementările care au rezultat într-un final nu făceau altceva decât să le permită celor care se înregistrau să se plimbe în voie prin PE fără a cere permisiune de fiecare dată când voiau să treacă prin biroul vreunui parlamentar. În 2006, comisarul estonian Siim Kallas a lansat Iniţiativa Europeană pentru Transparenţă, un sistem de înregistrare a lobbyiştilor care se voia a fi similar celui din SUA. Însă proiectul său a întâmpinat atât de multă rezistenţă din partea colegilor săi, precum şi din partea comunităţii
lobbyiştilor din Bruxelles încât a fost nevoit până la urmă să se mulţumească cu un sistem de înregistrare pe bază de voluntariat. Acest sistem nu funcţionează aproape deloc", a confirmat Holman.

Nicholas Allard, care a derulat în trecut activităţi de lobby în Europa, nu are nici el multe lucruri bune de spus despre climatul european de lobby. „Avem în SUA într-adevăr şi mai multe reguli decât au europenii, poate şi pentru că sistemul nostru este mai vechi. Există mai mult profesionism aici, iar specialiştii noştri sunt mai bine pregătiţi şi au parte de o competiţie mai aprigă decât cei din Europa", a mai precizat Allard.

Ce este lobby-ul

Lobby-ul se defineşte ca fiind totalitatea acţiunilor desfăşurate de grupuri de interese sau de reprezentanţi ai acestora prin metode legale şi legitime, activităţi întreprinse cu scopul de a influenţa formularea politicilor şi luarea deciziilor în cadrul instituţiilor publice.

"Dacă situaţia stă aşa cum au prezentat-o ziariştii britanici, atunci acesta este un caz tipic de corupţie şi nu este niciun dubiu în privinţa aceasta."
Yiorgos Vassalos
Bruxelles

image


"Acestea nu sunt servicii de consultanţă, ci de mită. Aşa ceva n-ar fi fost tolerat în SUA. M-aş aştepta să nu fie tolerat nici în Europa."
Craig Holman
Washington

„Dacă s-a întâmplat o dată, poate a fost o greşeală"

Potrivit lui Paul de Clerck, lider Alter-EU Alianţa pentru Transparenţă, banii pe care eurodeputaţii îi primesc în afara remuneraţiei ca membri ai Parlamentului European nu sunt monitorizaţi cum trebuie, iar aleşii europeni nu ar trebui să accepte joburi care au legatură cu lobby-ul.

„Faptul că Severin ar fi fost dispus să accepte bani de la o sursă privată pentru a modifica o lege europeană este corupţie pe faţă. Dacă s-a întâmplat acest lucru o singură dată, poate a fost o greşeală, dar dacă nu este la primul astfel de comportament, ar trebui să intre la închisoare", a mai spus Paul de Clerck. În asentimentul experţilor, europarlamentarii sunt revoltaţi de faptele colegilor lor. Ana Maria Tolbaru, Bianca Toma - Bruxelles

Influenţa scandalului asupra legislaţiei europene

image

Severin a fost exilat în ultimele rânduri ale forului   Foto: B. Toma



Cauza care determină apariţia unor astfel de scandaluri de corupţie este, în opinia specialiştilor în lobby de la Parlamentul European, lipsa unor reglementări clare ale statutului aleşilor din forul legislativ. Potrivit acestora, în prezent există doar un regulament de funcţionare care vorbeşte despre cum ar trebui să se comporte aleşii în timpul sesiunilor. Astfel, printre primele reglementări care ar trebui făcute urgent, se numără înfiinţarea unei comisii de etică şi a unui registru de lobby.

Se cere o comisie de etică

De asemenea, parlamentarilor europeni ar trebui să li se interzică foarte clar activităţile de lobby, precum şi păstrarea unor joburi secundare care să intre în conflict de interese cu poziţia ocupată în PE. „Comisia ar trebui să verifice şi să-i sancţioneze pe cei care intră în conflict de interese. Şi acum parlamentarii au teoretic obligaţia de a declara acest lucru, dar nimeni nu verifică omisiunile. Pe de altă parte, în registrul de lobby ar trebui înregistraţi toţi cei care desfăşoară această activitate, la ce conturi lucrează şi cu cine. Astfel, am putea vedea dacă un europarlamentar este în conflict de interese. Pentru asta milităm de cinci ani, iar acum profităm de acest scandal pentru a urgenta procedurile", a declarat Yiorgos Vassalos.

Totodată, ALTER-EU (Alianţa pentru Transparenţa Lobby-ului) şi-a exprimat vineri îngrijorarea referitoare la lipsa unei reacţii mai vehemente din partea liderului PE Jerzy Buzek. „Salutăm scrisoarea preşedintelui PE privitoare la reformă, dar credem că lipsesc câteva puncte importante. Astfel, după ce europarlamentarii îşi încheie mandatul, acestora ar trebui să li se interzică pentru o perioadă semnificativă acele slujbe care presupun lobby-ul în zona factorilor de decizie a UE. De asemenea, ar trebui introduse limitări stricte în ceea ce priveşte acceptarea de cadouri de la lobbyişti", se arată într-un comunicat al grupului.

Închisoare între doi şi zece ani, dacă se dovedeşte corupţia

Laura Florea, preşedinta Registrului Român de Lobby, consideră că Adrian Severin a făcut o greşeală. „Lobby cu siguranţă n-ar fi putut să facă pentru că s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Demnitarii şi cei aleşi nu pot fi remuneraţi pentru influenţarea votului într-un fel sau altul. Asta este trafic de influenţă şi este o infracţiune. Nu cred că este uzual, ca dovadă reacţia pe care aţi văzut-o", a precizat aceasta.

De altfel, procurorii anticorupţie s-au autosesizat şi au demarat deja procedurile judiciare pentru obţinerea documentelor necesare investigării lui Severin. Anchetatorii au solicitat factura trimisă de eurodeputat reporterilor de la „The Sunday Times" şi vor cere şi audierea jurnaliştilor britanici, prin comisie rogatorie. Unul dintre primii audiaţi în acest caz a fost europarlamentarul PDL Sebastian Bodu, cel căruia Severin i-a solicitat promovarea amendamentului pentru care el urma să încaseze 12.000 de euro. Specialiştii în drept spun că fapta comisă de europarlamentarul român poate fi încadrată uşor la trafic de influenţă.

Anchetatorii români, aşteptaţi la Bruxelles

Legea este foarte clară pentru faptele comise de Severin. Conform articolului 257 din Codul Penal, „primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la doi la zece ani".

În acest context, europarlamentarul intră şi sub incidenţa Legii 78/ 2000, referitoare la faptele de corupţie, care prevede printre altele că pedepsele pentru trafic de influenţă şi dare şi luare de mită se aplică şi „membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte", precum şi „funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Comunităţilor Europene".

Conducerea PE a primit deja corespondenţă de la autorităţile judiciare austriece şi slovene legat de cazurile Strasser şi Thaler, precizând la sfârşitul săptămânii trecute că „o scrisoare oficială din partea autorităţilor române este aşteptată în cel mai scurt timp".

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite