Cazul spionilor, bucuria Cotrocenilor

turnători şi indivizi racolaţi de structuri neidentificate. În toată această nebuloasă, ies din când în când la iveală informaţii date preferenţial, pe surse, despre consilieri, prieteni

turnători şi indivizi racolaţi de structuri neidentificate. În toată această nebuloasă, ies din când în când la iveală informaţii date preferenţial, pe surse, despre consilieri, prieteni sau oameni de casă ai miniştrilor Codruţ şereş şi Szolt Nagy. Fără ca cineva s-o spună direct, s-a lansat astfel ideea că cei doi demnitari ar fi tolerat scurgeri grave de informaţii clasificate din ograda proprie, către diferite companii străine. Plecând de la premisa că filmul spionajului economic care a precedat privatizările Electrica Muntenia, Poşta Română şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii este unul bazat pe fapte reale, atunci apatia cu care se mişcă anchetatorii este uluitoare. În timp ce funcţionarii din ministere îşi goleau genţile cu hârţoage inscripţionate cu "secret de serviciu" pe masa unor agenţi străini, organele autohtone de filaj se mulţumeau să redacteze note informative. Din vară şi până în prezent, filiera păstorită de bulgarul Stamen Stanchev şi-a făcut ramificaţii până şi pe sub uşile a două cabinete ministeriale. Acum, miniştrii cu pricina se jură că n-au avut niciun moment habar de riscul la care s-au expus, lăsându-i în ograda proprie pe agenţii străini. În cele şase luni cât a operat pe teritoriul României, filiera proaspăt deconspirată este bănuită că ar fi sustras suficient de multe documente, cât să fie considerată o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.
Obiectul principal de activitate al unor structuri precum SRI şi SIE, trecut chiar în legile de funcţionare ale acestor instituţii, este prevenirea riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, adică exact ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de faţă. Filiera Stanchev - Mucea - Donciu nu a fost prinsă în flagrant, scăpându-se ceea ce profesioniştii numesc "moment operativ".
Cel puţin asta este concluzia care se desprinde din comunicatele Parchetului, care într-o zi anunţă începerea urmăririi penale, în alta dispune percheziţii la domiciliul suspecţilor, pentru ca, într-un final, după alte câteva zile, să ceară interdicţia de părăsire a ţării pentru cei anchetaţi. Din ecuaţia de mai sus lipseşte exact elementul de prevenire, ceea ce ridică mai multe semne de întrebare.
Este posibil ca serviciile de informaţii să nu-şi fi făcut treaba ca la carte, iar acum încearcă să dreagă busuiocul lansând veşnica teză "Noi am informat din timp". În cazul în care chiar au ştiut din timp, atunci ar fi de aflat către cine au ajuns respectivele note informative, de vreme ce miniştrii expuşi riscurilor nu au fost preveniţi.
Întregul circ iscat pe seama deconspirării spionilor pică mănuşă pe interesele de moment ale Palatului Cotroceni. Semieşecul structurilor de informaţii dovedeşte încă o dată nevoia rapidă de promovare a unui pachet de legi privind siguranţa naţională, lucru pe care preşedintele Traian Băsescu l-a susţinut cu îndârjire. Mai mult, dacă la final se dovedeşte şi că miniştrii şereş şi Nagy au picat cu bună ştiinţă în păcat, lovitura de imagine va fi încasată de premierul Tăriceanu, principalul adversar politic al preşedintelui. Traian Băsescu devine astfel beneficiarul principal al încă unei poveşti alambicate, în care pe lista actorilor figurează, ca aproape de fiecare dată, oamenii din serviciile secrete.