Cazier "pedologic" pentru calitatea solului

Un grup de 13 parlamentari a depus la Secretariatul General al Camerei o nouă propunere legislativă. Legea privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului a fost opera mai multor

Un grup de 13 parlamentari a depus la Secretariatul General al Camerei o nouă propunere legislativă.

Legea privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului a fost opera mai multor parlamentari PNL, UDMR şi PSD. Proiectul propune înfiinţarea Administraţiei Naţionale a Resurselor de Sol, o autoritate care să monitorizeze solurile şi să emită certificate de calitate a acestora, care vor fi obligatorii pentru fiecare proprietar de pământ.

Iniţiativa legislativă are ca model legislaţia în domeniu din state europene precum Germania, Olanda, Danemarca sau Austria, unde agricultura intensivă este posibilă tocmai gestiunii foarte atente a resurselor de sol. La noi, din 1989 nu s-au mai făcut studii de calitate a solului, oficiile judeţene de studii pedologice pierzându-şi mai mult sau mai puţin obiectul muncii.

"Prin acest proiect de lege, noi avem în vedere înfiinţarea Administraţiei Naţionale a Resurselor de Sol, care va funcţiona în subordinea Ministerului Agriculturii şi sub coordonarea Ministerului Mediului", a afirmat Nicolae Popa, deputat PNL. "Nu cerem <> Ministerului Agriculturii pentru susţinerea acestui proiect de lege, deoarece la nivelul fiecărui judeţ există deja oficii unde, în momentul de faţă, lucrează cam 600 de persoane", a adăugat Popa.

Monitoring permanent

Actul normativ vizează prevenirea contaminării solului cu substanţe chimice, biologice şi radioactive, prin elaborarea unor certificate a terenurilor din care să reiasă factorii care le afectează şi în baza cărora se pot lua şi măsurile necesare pentru repunerea acestora în circuitul agricol.

"Certificatele de calitate a solului vor fi emise de ANRS şi înlocuite la trei-patru ani, iar costurile analizelor periodice asupra solului vor fi suportate de proprietari. Noi credem că acestea vor fi nişte sume modice, care să fie uşor suportate de micii deţinători de terenuri", a mai spus deputatul PNL.

Proiectul prevede că, în cazul în care, în urma analizelor făcute de ANRS, se constată că un teren a fost contaminat cu substanţe chimice, biologice sau radioactive, proprietarul (sau concesionarul) va fi obligat să suporte costurile de refacere ecologică a terenului contaminat. Însă atunci când contaminarea nu este din vina proprietarului, finanţarea proiectului de refacere ecologică se va face de la bugetul de stat.

Reabilitarea solului din zonele industriale

Un capitol aparte este destinat terenurilor contaminate înainte de decembrie 1989 - cu referire specială la fostele mari zone industriale. Şi în acest caz refacerea solului se va face cu bani de la buget. "Dacă ar fi să luăm numai cazul terenurilor de exploatări miniere, de pildă, constatăm că ele sunt şi astăzi un dezastru. Dau exemplul Combinatului de cupru de la Zlatna, care, după ce a dat faliment, a lăsat o bombă ecologică în zonă. Acolo, pe o suprafaţă de 15 km pătraţi, terenul e plin de cupru şi uraniu.

Ar trebui să fie ras la o adâncime de 1,5 m şi înlocuit cu altul. Măsurile astea trebuie luate mai ferm", a conchis iniţiatorul proiectului. Conform Legii solului, toţi cei care folosesc terenurile în scopuri industriale sau economice trebuie să depună o garanţie financiară pentru toată durata utilizării acestora conform Directivei 35 a UE, garanţie prin care să se asigure resursele financiare pentru recuperarea integrală a terenurilor şi redarea acestora în circuitul agricol, după sistarea activităţii respective.

Proiectul a fost iniţiat de deputaţii liberali Bogdan Olteanu, Dan Motreanu, Nicolae Popa, Horia Uioreanu, Adrian Semcu, Ionel Palar, Ioan Hoban, Emilian Francu, Gheorghe Dragomir şi Mihai Mălaimare, de deputatul PSD Vasile Mocanu, de senatorul Petre Ştefan şi de deputatul Atilla Kelemen, de la UDMR.

>> Certificatele de calitate a solului vor fi emise de ANRS şi înlocuite la trei-patru ani, iar costurile analizelor periodice ale solului vor fi suportate de proprietari, dar vor fi nişte sume modice
Nicolae Popa,
deputat PNL