Cazarmele dezafectate vor intra în proiecte imobiliare

Ministerul Apărării Naţionale este în centrul unui scandal privind scurgerea de informaţii confidenţiale către societatea civilă. Acesta a izbucnit într-un moment în care Armata se

Ministerul Apărării Naţionale este în centrul unui scandal privind scurgerea de informaţii confidenţiale către societatea civilă. Acesta a izbucnit într-un moment în care Armata se pregăteşte să intre într-o nouă etapă de organizare. Trecerea la profesionalism va presupune o serie de schimbări previzibile, dar şi altele greu de anticipat. Ministrul Teodor Atanasiu face pentru Adevărul o trecere în rezistă a câtorva dintre problemele Armatei Române.
- Cărui fapt credeţi că se datorează scurgerea de informaţii din interiorul structurii pe care o conduceţi?
- Uneori se mai întâmpla ca unele cadre militare să-şi împartă volumul de muncă şi să plece acasă cu documente de serviciu. Sunt convins că, în cazul despre care vorbiţi, nu a existat premeditare, ci doar neglijenţă în păstrarea şi gestionarea unei documentaţii cu caracter secret. Acest sistem de lucru în afara unităţii a fost desfiinţat. M-am ocupat personal de asta.
- Trecerea la profesionalism a Armatei va însemna şi eliberarea unor structuri logistice din patrimoniul său, cum ar fi clădiri sau chiar terenuri. Ce se va întâmpla cu acestea?
- Ideea noastră este ca, în zonele rurale, să încredinţăm aceste clădiri consiliilor locale, care au nevoie de ele. Miza mare va fi în zona marilor oraşe, acolo unde s-a declanşat de mult vânătoarea de terenuri şi cădiri. Cazarmele dezafectate trebuie să intre în proiecte imobiliare de anvergură. Pe noi ne interesează să acoperim nevoia de locuinţe a cadrelor noastre, dar fără a disloca resurse financiare din alte părţi. Aici vor merge probabil pe varianta parteneriatelor public-private, în care vom coopta şi autorităţile locale. În acest fel se elimină eventualele speculaţii pe tema aranjamentelor de culise. Vreau ca toate aceste contracte să fie la vedere şi cu implicarea directă a structurilor de administraţie locală.
- Ce soluţii aveţi pentru a vă încadra în bugetul alocat ministerului? Armata a avut dintotdeauna nevoi financiare mai mari decât resursele acordate.
- Cu riscul de a mă repeta, vă spun că soluţia asocierii cu privaţii poate fi pusă în aplicare. Spitalele sunt un exemplu relevant. Consolidarea unităţilor sanitare din subordinea noastră presupune investiţii colosale. Pe de altă parte, dacă găsim investitori care să accepte să bage bani acolo, pentru ca apoi să-i recupereze în timp, este perfect. Este cazul Spitalului Militar Central, unde costurile de funcţionare a laboratorului de diagnostic şi analiză sunt foarte mari, în special în ceea ce priveşte materiile prime. Dacă am externaliza aceste servicii, cu siguranţă s-ar reduce şi costurile.
- În multe cazuri aţi lansat ideea de relansare a industriei autohtone de armament. Care sunt beneficiile pe termen mediu şi lung?
- Aş putea spune că am un proiect personal în acest sens. Industria românească de armament este în proces de privatizare. Încurajarea ei echivalează şi cu sporirea cifrei de afaceri a unor privaţi, dar şi cu intrarea unor bani la buget, în paralel cu rezolvarea unor probleme sociale. În momentul de faţă, dacă Armata încheie un contract pe acest domeniu cu o firmă străină, intrările către buget sunt de doar 10-15 la sută din preţul produsului finit. Dacă societatea prestatoare este românească, atunci către stat merg sumele reprezentând impozite pe salarii, TVA-uri pe componentele folosite, impozite pe profitul şi dividendele investitorului şi alte asemenea taxe. Acestea pot merge până la 50 la sută din preţul aceluiaşi produs finit. În plus, rezolvăm şi problema unor locuri de muncă.