FOTO Căutătorii de „comori“ cu GPS-ul

„Geocaching“ are deja cinci milioane de adepţi în întreaga lume. Şi în România, jocul şi-a făcut câteva zeci de prieteni. Pasionaţii de aventură şi-au dat întâlnire zilele acestea la Cluj, la cea de-a treia ediţie a Transylvania Geoquest. Cu ajutorul GPS-ului, ei caută cutii ascunse în spaţii publice.

Peste 100 de pasionaţi ai geocachingului colindă, zilele acestea, întreg judeţul Cluj în căutarea cutiilor pe care le-au ascuns alţi „căutători de comori". Îi poţi întâlni oriunde: în curtea unei biserici, în centrul oraşului, dar şi în vârf de munte sau pe o margine de lac. Au în comun aceleaşi pasiuni: dezlegarea misterelor, plimbările în natură şi bucuria de a descoperi locuri noi.

După ce anii trecuţi astfel de întâlniri au avut loc la Sighişoara şi la Braşov, a venit rândul Clujului să devină, timp de patru zile, punctul de întâlnire pentru peste 100 de pasionaţi ai acestui joc veniţi din toată Europa.Pentru a practica acest joc, ai nevoie de un aparat GPS (Global Positioning System), de coordonatele geografice ale fiecărei cutii ascunse în spaţii publice, în cele mai ciudate şi mai greu de imaginat locuri. Îţi mai trebuie spirit de aventură, dar şi dorinţă de a călători, de a vizita mereu locuri noi.

„Comorile“ sunt ascunse în cele mai inedite locuri 

Promovare turistică inedită

Jocul presupune ascunderea unor cutii („cache"-uri) în spaţiul public, după care pe site-ul oficial, geocaching.com, sunt publicate coordonatele geografice ale ascunzişului, pentru ca aceia care le caută să le poată găsi. Cutiile, ermetic închise, sunt de diverse mărimi şi conţin, de regulă, un jurnal în care cei care o găsesc îşi notează numele şi data în care au descoperit-o, un creion, precum şi mici suveniruri care pot fi înlocuite. „Pe lângă aventura în sine, jocul înseamnă şi un inedit mod de promovare turistică. De pildă, la întâlnirea de acum au venit geocacheri din multe ţări europene: Ungaria, Germania, Olanda, Austria, Cehia, Bulgaria", spune Adrian Cosma, unul dintre organizatorii evenimentului de la Cluj-Napoca.

Clujenii, bucuroşi de oaspeţi

Punctul de întâlnire a „cău­tă­torilor de comori" care iau parte la Transylvania Geo­quest a fost fixat în campingul de la Făget, de lângă Cluj-Napoca. De altfel, majoritatea participanţilor s-au cazat în camping, fie la căsuţe, fie în corturi.Străinii au fost încântaţi de primire şi nerăbdători să‑şi înceapă căutările. „Este pentru prima oară când vin la Cluj. Practic geocachingul din 2005 şi am găsit deja peste 2.000 de cutii, inclusiv în Tunisia, Anglia, Franţa. Nu mă aşteptam la o astfel de primire. Ne simţim extraordinar", a spus Rozsvanyi Agoston (47 de ani), din Budapesta.

Organizatorii evenimentului le-au pregătit participanţilor mai multe trasee de-a lungul cărora au fost ascunse cutiile. „Geocacherii pornesc în căutarea cutiilor fie pe jos, fie cu bicicleta sau cu maşina. Noi le-am pus la dispoziţie broşuri cu traseele alcătuite de noi", explică Andrei Boroş (34 de ani), un inginer din Bucureşti care a venit la Cluj de două ori în mai puţin de o lună pentru a pregăti evenimentul până la cele mai mici detalii.



Transylvania Geoquest se va încheia duminică. Până atunci, participanţii mai au de căutat şi de găsit multe cutii. „Pentru dezlegarea ascunzişurilor unor cutii e nevoie ca aceia care le caută să rezolve anumite probleme, de logică, ghicitori sau chiar şi matematice. Alte cutii pot fi găsite doar noaptea", arată Adrian Cosma.

Românul care a găsit cele mai multe cutii

Printre primii participanţi care au ajuns, joi, la Făget s-a numărat şi timişoreanul Daniel Borca (34 de ani), cel care figurează pe primul loc în topul căutătorilor de comori din România pe site-ul oficial al acestui joc. Până în prezent, a găsit nu mai puţin de 1.600 de cutii ascunse în România, Ungaria, Germania, Polonia, Bulgaria şi Cehia. „Mă bucur să mă aflu aici. Întreaga competiţie de la Cluj mi se pare o aventură care promite mult", a spus Daniel Borca.

Greu de găsit

Pasionaţii acestui joc din străinătate au fost încântaţi de ascunzătorile tematice puse la bătaie de orga­niza­torii clujeni. „De pe site‑ul oficial am aflat că există aici, la Cluj, o serie de izvoare unde au fost ascunse cutii. Aceste izvoare sunt prima ţintă a noastră. A fost ideea unui geocacher clujean, Mobellino, cel care a realizat un alt traseu, la fel de interesant, care te duce, în căutarea cutiilor, la cele mai vechi şi mai frumoase biserici din oraş. Pe acela l-am «explorat» anul trecut, când am trecut prin Cluj", spune Robert Berecz (32 de ani),
din Budapesta. 


De departe, cel mai spectaculos traseu este cel cu maşina prin întregul judeţ. Înarmaţi cu aparate GPS, căutătorii de comori au pornit ieri‑dimineaţă spre destinaţiile cele mai pitoreşti ale Clujului: Tarniţa, Cariera Corabia, Valea Ierii sau Defileul Someşului Rece. Una dintre cutiuţele care le-au dat bătăi de cap geocacherilor a fost ascunsă deasupra apei, la Someşul Rece. „Incredibil. O cutiuţă cât un creion ne-a luat ceva timp până am găsit‑o. Nu ne aşteptam să fie atât de interesant. A meritat să facem acest drum", arată Delcho Gheorghev (33 de ani), care a venit la Transylvania Geoquest din Bulgaria. „Urmează ca mâine (azi - n.r.) să o pornim pe jos, la pas, prin Cluj. Este un oraş frumos din câte am văzut până acum şi vreau să căutăm şi să găsim cât mai multe cutii", adaugă bulgarul.

Obiecte care fac înconjurul lumii

Geocacherii au ocazia să ascundă prin cutiile pe care le găsesc zilele acestea şi aşa numiţii „gândăcei plimbăreţi" (travel bugs). „Este vorba de mici obiecte de care se ataşează câte un cod unic. Cel care lansează în joc un astfel de obiect îi dă şi o misiune. De exemplu, un travel bug poate fi o jucărie, al cărui proprietar doreşte ca aceasta să călătorească prin lumea întreagă pe un anumit traseu. Atunci, cei care găsesc jucăria au obligaţia de a «ajuta jucăria» să urmeze traseul dorit", încheie Andrei Boroş.