"Câţiva miliardari au dus o campanie pentru NU-ul irlandez"

Ziarul "Adevărul" continuă seria interviurilor cu membri ai Parlamentului European, care abordează probleme legate de actualitatea românească, în context european. Împreună cu eurodeputatul

Ziarul "Adevărul" continuă seria interviurilor cu membri ai Parlamentului European, care abordează probleme legate de actualitatea românească, în context european. Împreună cu eurodeputatul Hannes Swoboda (Austria), membru al grupului socialiştilor, am discutat despre perspectivele construcţiei europene după referendumul din Irlanda, dar şi despre viziunea social-democrată asupra situaţiei rromilor. Membru al Comisiei pentru Afaceri Externe al Uniunii, Hannes Swoboda este preocupat de politica de vecinătate a UE şi de iniţiativele privind stabilitatea la Marea Neagră. Este, de asemenea, unul dintre politicienii europeni care lansează cel mai des semnale critice la adresa populismului.

Hannes Swoboda, vicepreşedinte al grupului socialist din Parlamentul European

Johannes (Hannes) Swoboda, 62 de ani, este europarlamentar din 1986 şi membru al conducerii executive a Partidului Socialist Austriac (SPO).

Licenţiat în economie şi drept, el a urcat treaptă cu treaptă ierarhia politică, pornind de la poziţia de consilier municipal la Viena (în 1998 a coordonat departamentele pentru dezvoltare urbană, respectiv relaţii externe ale consiliului municipal vienez).

Este vicepreşedinte şi manager al grupului parlamentar socialist din Parlamentul European şi a avut deseori abordări legate de România. În 2003, în plină guvernare PSD, îşi exprima neîncrederea că România ar putea fi pregătită să adere la Uniunea Europeană mai devreme de 2010. În 2006, aflat în vizită la Bucureşti, şi-a exprimat susţinerea pentru decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic lui Adrian Năstase, deşi a lăudat prestaţia acestuia ca prim-ministru.

Adevărul: Cum explicaţi votul negativ al Irlandei pentru Tratatul de la Lisabona în contextul în care această ţară are mai multe beneficii de pe urma Uniunii Europene?

Johannes (Hannes) Swoboda: În opinia mea, cum noi nu suntem întotdeauna raţionali, ci câteodată iraţionali şi emoţionali - fără ca acesta să fie un lucru negativ - se pare că irlandezii s-au folosit de posibilitatea de a spune NU.

Dacă, în general, ţi se cere să sprijini anumite iniţiative, dar deciziile sunt luate de alţii, este posibil să te întrebi: De ce să spun DA, dacă ei fac tot ce vor ei? A fost o reacţie emoţională. Ei au spus NU şi s-au gândit că poate va fi o alegere mai bună.

A fost şi o campanie a unor miliardari şi finanţişti dusă împotriva Tratatului de reformă a Uniunii Europene. Unul dintre domnii care susţineau neutralitatea şi independenţa Irlandei face el însuşi comerţ cu arme cu Statele Unite. E ca şi cum unii politicieni ar spune: "Votaţi cu mine, nu votaţi cu ei!" Din păcate, în Irlanda a funcţionat.

- Credeţi că această criză instituţională a Europei a deschis mai larg porţile populismului?

- Absolut. Şi suntem foarte îngrijoraţi de asta. Singura şansă este să ne raportăm la interesele oamenilor şi să facem propuneri foarte concrete. Populiştii nu au măsură.

- Ei spun că Europa nu poate rezolva problemele. Şi par să aibă dreptate.

- Da, dar cum să se rezolve dacă ei nu fac niciodată o propunere concretă? Ei spun doar că vecinul, minoritatea, e de vină şi găsesc întotdeauna ţapi ispăşitori. Numai ei nu sunt vinovaţi! Aici, în Parlamentul European, votăm legi.

Respingerea legilor nu rezolvă problemele. De aceea cred că trebuie să fim mai ofensivi, să arătăm ceea ce Europa poate face. Nu trebuie să spunem că putem rezolva orice fel de probleme, evident.

Nu cred că trebuie să ne forţăm parteneri precum China, spre exemplu, să acţioneze în acelaşi sens ca şi noi în privinţa schimbării climatice. Pentru că, dacă am face-o, am pierde multe slujbe. Există multe ţări în care nu există reglementări de mediu. Trebuie să definim interesul european şi să-l apărăm.

- Dar nu credeţi că pur şi simplu cetăţenii europeni nu sunt atât de entuziasmaţi de proiectul european?

- În primul rând, cu cât cetăţenii văd că deciziile se iau mai departe de nivelul naţional, cu atât simt că le sunt ameninţate drepturile şi tind să fie mai reticenţi, mai refractari. În al doilea rând, Europa a fost gândită ca un proiect de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.

Acum, din păcate, noi nu am găsit o motivaţie socială pentru Europa, în această lume globalizată. Mai ales pentru generaţiile tinere nu există argumente convingătoare ale politicienilor, care să arate de ce Europa este necesară, de ce e necesară extinderea.

De ce avem nevoie de o Europă puternică în lume, pentru a ne apăra interesele? Mulţi se tem de globalizare. Ei nu văd Europa ca pe o apărare împotriva efectelor negative ale globalizării, ci ca un factor care întăreşte globalizarea. Ei sunt împotriva globalizării, vor să-şi apere interesul naţional sau interesul personal. De aceea sunt sceptici în privinţa proiectului european.

- Poate acest proiect nu este interesant pentru noi, cetăţenii, fiindcă ne facem griji pentru creşterea preţului petrolului, iar politicienii par că sunt cumva rupţi de această realitate şi vorbesc despre proiecte teoretice...

- Este adevărat, e şi o greşeală a Comisiei Europene. Bineînţeles, ea nu poate să schimbe preţul petrolului sau al alimentelor, dar ar fi putut să le indice statelor membre să facă ceva pentru pescari, pentru agricultori.

Este inacceptabil ce se întâmplă acum. Creşterea preţului carburanţilor se simte în buzunarele cetăţenilor. Dacă avem o creştere simultană a preţului petrolului şi alimentelor, este cu atât mai rău.

Coautor al unui volum despre populism

Acum o lună, Hannes Swoboda a lansat, împreună cu colegul din grupul socialiştilor europeni Marinus Wiersma (Olanda), volumul de eseuri politice "Democraţie, populism şi drepturile minorităţilor". Cartea şi-a propus să pună sub microscop populiştii, apât pe cei de stânga, cât şi pe cei de dreapta.

"Încercăm să ne explicăm care sunt motivele care-i determină pe oameni să voteze asemenea partide", a afirmat Marinus Wiersma la festivitatea de lansare a volumului. În timp ce Hannes Swoboda a precizat că, pe lângă studierea actualelor tendinţe ale politicilor populiste din Europa, volumul oferă şi o serie de soluţii de contracarare a fenomenului.

"Încercăm să formulăm şi câteva soluţii. De exemplu, cum pot schimba partidele cultura politică din ţările lor? Una din soluţii ar fi ca partidele să se concentreze pe aplicarea de politici publice aflate pe agenda preocupărilor cetăţenilor şi să lase deoparte scandalurile", a spus Swoboda.

Situaţia din Italia trebuie adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie

Ce părere aveţi despre situaţia rromilor din Italia? Credeţi că măsurile luate de autorităţile italiene sunt un semnal politic sau doar o politică publică împotriva criminalităţii şi pentru întărirea securităţii cetăţenilor?

- Amprentarea rromilor şi mai ales a copiilor acestora este un precedent foarte periculos. Comisia Europeană ar fi trebuit să condamne mai puternic Italia pentru violarea drepturilor omului şi a legislaţiei europene. Libertatea individuală a cetăţenilor este foarte importantă, iar integrarea, şi nu discriminarea ar trebui să primeze. Dar din ce vedem acum, în Italia este exact invers.

- Dar autorităţile italiene susţin că apără libertatea şi siguranţa cetăţenilor prin aceste măsuri împotriva criminalităţii.

- Trebuie să-i aperi pe toţi cetăţenii! Nu poţi să faci distincţie între buni şi răi. Dacă cetăţenilor italieni nu li se refuză şansa de a-şi construi case şi de a duce o viaţă decentă, nici imigranţilor nu ar trebui să le fie puse obstacole, astfel încât şi ei să trăiască decent. Dacă le-ar fi asigurate condiţiile pentru un trai decent, n-ar mai recurge la furt, jaf şi crime.

- Dar are Uniunea Europeană puterea să determine guvernul italian să schimbe această politică? I-aţi cerut preşedintelui Sarkozy să facă presiuni asupra Italiei. Dar, repet: are rezultate?

- În cazul în care Comisia Europeană nu reuşeşte, trebuie să se adreseze Curţii Europene de Justiţie. Aceasta trebuie să stabilească dacă este o acţiune corectă sau nu. Sper să se ajungă acolo.

- V-aţi fi aşteptat la o reacţie mai puternică din partea autorităţilor române?

- Orice ţară ar trebui să reacţioneze la fel. De exemplu, în ultimul timp s-a pus în discuţie redefinirea spaţiului Schengen. Eu, ca austriac, m-am opus. O asemenea decizie ar afecta atât România, cât şi Austria. Europa înseamnă că fiecare trebuie să apere interesul tuturor. Nu doar România, pentru că sunt cetăţenii ei, ci şi alte ţări ar trebui să protesteze.

- Ca austriac, cum vă explicaţi că italienii au această problemă, iar austriecii n-o au sau, în orice caz, nu în asemenea măsură?

- Cu siguranţă, nu avem o minoritate rromă atât de numeroasă ca Italia. Dar avem un sistem eficient de integrare a rromilor în societate şi de reprezentare a intereselor lor în forurile de decizie. Ei trebuie să fie implicaţi. Există oameni şi oameni.

Unii sunt mai dispuşi să se integreze repede în societate, alţii nu. Unii se tem că-şi vor pierde identitatea etno-culturală. Dar cred că este important să le oferi o slujbă, o asistenţă sanitară mai bună, şcoli mai bune şi în acelaşi timp să le dai posibilitatea să-şi exprime cultura, muzica şi limba. Europa înseamnă diversitate, nu uniformitate.

Socialiştii să nu uite că alegătorii lor provin din categorii mai sărace

- Ca vicepreşedinte al grupului socialist din Parlamentul European, ce părere aveţi despre rezultatul socialiştilor români în recentele alegeri locale?

- Ne-am bucurat că au avut succes în alegerile locale. Europarlamentarii socialişti proveniţi din România sunt foarte activi în Parlamentul European şi sperăm că PSD va obţine un scor bun şi la viitoarele alegeri. Sperăm că vor câştiga alegerile naţionale şi apoi alegerile europene.

- Oricum, sondajele arată că, dacă vor guverna, o vor face într-o coaliţie…

- Românii vor decide asta, prin vot…

- Credeţi că poate exista o coaliţie bună şi o coaliţie proastă pentru PSD?

- O coaliţie proastă este o una în care îţi pierzi identitatea. Într-o coaliţie bună poţi să te pui de acord cu un partener asupra unor proiecte. Nu trebuie să-ţi vinzi sufletul şi să-ţi pierzi identitatea.

- În orice fel de coaliţie trebuie să plăteşti un preţ…

- Dar depinde cât de mare este preţul. Dacă pierzi susţinerea alegătorilor, preţul este deja mult prea mare.

- Şi care ar fi preţul ultim pe care, în opinia dumneavoastră, ar putea să-l plătească un partid socialist aflat la guvernare? Cumva cota unică de impozitare?

- Eu nu dau sfaturi altor partide. Dar avem social-democraţi care sunt de acord cu cota unică de impozitare, alţii care nu sunt de acord. Avem nevoie de o politică publică activă şi de bani destui pentru a putea aplica aceste politici sociale. Acele partide social-democrate care uită că votanţii lor fac parte din categoriile sociale mai sărace au o mare problemă. Dacă pledezi numai pentru liberalizare şi reforme, care nu sunt însoţite de politici sociale, nu poţi reuşi. Dacă vei putea să combini reformele cu politici sociale active, acest model poate funcţiona. Chiar şi în condiţiile cotei unice.

- Au existat voci în Uniunea Europeană care au afirmat că taxa unică este un dumping social, prin care ţări mai sărace ale Uniunii încearcă să atragă investiţii şi delocalizări din ţări mai bogate.

- În unele ţări există o cotă unică de impozitare şi taxe mici. În altele, rata de taxare nu este atât de scăzută, dar ai multe scutiri. Problema este dacă obţii destui bani din taxe pentru o politică socială.

Mai bine că s-a mutat Nokia în România decât în China

Un comisar pentru rromi. "În timpul mandatului lui Romano Prodi în fruntea Comisiei Europene, am propus numirea unui comisar pentru rromi sau pentru minorităţi, dar în special pentru rromi. Avem în Europa o populaţie rromă de circa 8 milioane, care este mult mai mare decât a unor întregi state membre.

Aceasta ne arată că este nevoie de un comisar. Comisia ar putea să instituie şi un reprezentant special al rromilor pentru a coordona diferitele probleme. Este o neglijenţă din partea Comisiei Europene pentru că aceste lucruri nu s-au făcut. Când Jose Durao Barroso a devenit preşedintele Comisiei, a promis că va acţiona în această direcţie. Dar nu s-a făcut nimic".

Mutarea fabricii Nokia din Germania în România. "Având în vedere că este vorba de o delocalizare în interiorul Uniunii Europene, mişcarea trebuie acceptată. Nu este o veste bună pentru regiunea de unde a plecat, dar este o veste bună pentru cea unde s-a mutat firma. Dacă această mutare înseamnă deteriorarea condiţiilor de lucru pentru angajaţi, atunci ea are efecte negative.

Dacă este vorba despre căutarea unei forţe de muncă mai ieftine şi de intrarea pe o piaţă nouă, nu putem s-o împiedicăm. Dar companiile se mută şi dincolo de graniţele statelor membre. Există concurenţă între diferitele regiuni, iar aceste mişcări transnaţionale trebuie acceptate de către toţi.

Nu e vorba de a fi socialist sau de a fi un investitor bun sau rău. Trebuie să fie o competiţie cinstită între regiuni. Şi în Austria au venit astfel de companii, iar la un moment dat au plecat. Alte companii din Europa s-au mutat în China, aşa că o delocalizare în interiorul Uniunii e de preferat".

Viitorul european al Ucrainei. În Ucraina există încă diviziuni în cadrul populaţiei, între cei care sunt pentru şi cei care sunt împotriva aderării la Uniune.

O Ucraină unită are nevoie de relaţii bune şi cu Rusia, şi cu UE. Unii le cer ucrainenilor să decidă între UE şi Rusia, ceea ce nu face decât să adâncească diviziunile. Noi vrem o relaţie strânsă cu Ucraina. Poate situaţia se va schimba în urma promisiunii Rusiei că-şi va retrage trupele din Sevastopol.

Unul dintre domnii care susţineau neutralitatea şi independenţa Irlandei face el însuşi comerţ cu arme cu Statele Unite
Johannes Swoboda, vicepreşedinte al grupului socialist din Parlamentul European

Singura şansă este să ne raportăm la interesele oamenilor şi să facem propuneri foarte concrete. Populiştii nu au măsură
Johannes Swoboda, vicepreşedinte al grupului socialist din Parlamentul European