Catedrala Mântuirii Neamului ar putea fi inaugurată peste şase ani

Patriarhul BOR, Daniel, va pune, pe 29 noiembrie, piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului, pe Dealul Arsenalului, din preajma Palatului Parlamentului. La eveniment vor participa membrii

Patriarhul BOR, Daniel, va pune, pe 29 noiembrie, piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului, pe Dealul Arsenalului, din preajma Palatului Parlamentului.

La eveniment vor participa membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, personalităţi ale vieţii publice româneşti, preoţi şi credincioşi din Capitală şi din localităţile apropiate, informează un comunicat remis ROMPRES de Patriarhia Română.

Lucrările de construcţie şi de amenajare a Catedralei Patriarhale vor începe în 2008 şi ar putea dura aproximativ şase ani, iar costurile noului locaş vor ajunge la 400.000.000 de euro, a declarat, luni, pentru ROMPRES, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica.

Jumătate din sumă va fi alocată pentru construcţia la roşu, care va dura aproximativ trei ani, restul banilor fiind cheltuiţi pentru lucrările de finisaj, pictură, împodobirea locaşului şi instalarea reţelei electrice şi a încălzirii, activităţi care ar putea dura încă trei ani, a explicat preotul Stoica.

'În pridvorul Catedralei vor fi pictate biserici şi mănăstiri din toate provinciile ţării, pentru că orice român venit la Bucureşti, care vizitează Catedrala, trebuie să se regăsească în noua construcţie', a afirmat preotul Stoica.

În Catedrală vor putea intra aproximativ 5.000 de persoane, proiectul prefigurând şi o piaţă pentru un număr mare de credincioşi.

Ansamblul arhitectural va cuprinde Catedrala, aşezămintele patriarhale şi un parc public. Faţada principală va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, intrarea se va face dinspre Ministerul Apărării Naţionale, construcţia fiind vizibilă şi de pe Dealul Mitropoliei, se arată în proiectul Administraţiei Patriarhale. Suprafaţa construibilă este de şase hectare, restul terenului fiind folosit ca ,'spaţiu de protecţie'.

Proiectul viitoarei Catedrale Patriarhale va fi definitoriu pentru Teologia românească, evidenţiindu-i calităţile şi defectele, notează reprezentantul Biroului de presă al Patriarhiei, Bogdan Teleanu, într-un articol din 'Observator religios'.

'Proiectul acestei Catedrale Patriarhale este un test şi o lecţie pentru Teologia românească. (...) El va domina viaţa bisericească în perioada imediat următoare şi se va putea vorbi de o zidire reciprocă a lor. De aceea, peticul de pământ din Bucureşti pe care se va construi Catedrala Patriarhală va găzdui, implicit, o sumă a Teologiei ortodoxe româneşti încorporată într-un ansamblu arhitectural expresiv nu atât din punct de vedere cantitativ, cât cantitativ', apreciază Teleanu.

Ideea înălţării unui lăcaş de cult reprezentativ pentru poporul român a fost pusă prima dată în 1887, după cucerirea Independenţei de stat, proclamarea regatului, în 1881, şi recunoaşterea autocefaliei Bisericii Române, în 1885.

După Primul Război Mondial şi desăvârşirea unităţii de stat a României, în 1918, Patriarhul Miron Cristea a reluat ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, în 1929, stabilind ca amplasament Piaţa Unirii, unde a şi pus piatra de temelie a acesteia.

În februarie 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit şi a pus ca piatră de temelie, tot în acest loc, o cruce.

Construirea Catedralei Mântuirii Neamului a suscitat de-a lungul timpului o serie de polemici între reprezentanţii Guvernului şi cei ai Primăriei Capitalei. BOR a primit, începând din 1996, mai multe oferte din partea autorităţilor privind terenul pentru construirea Catedralei.

Prima propunere a fost Piaţa Unirii, iar în perioada 1999-2002 se discuta despre axul Bulevardului Unirii în faţa terenului pe care ar fi trebuit să se înalţe Opera.

Însă, amplasamentul din Unirii a fost schimbat. Guvernul Năstase a transmis, în 2004, în folosinţa BOR cinci hectare din Parcul Carol, pe platoul central, unde urma să se demoleze mausoleul şi să fie ridicată Catedrala. Primarul general Traian Băsescu s-a opus atunci acestei decizii, câştigând procesele în instanţă cu autorităţile care au emis autorizaţii pentru construirea Catedralei - Primăria sectorului 4 şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Au urmat dezbateri aprinse între tabăra celor care doreau ridicarea construcţiei în Parcul Carol şi persoanele care militau pentru prezervarea spaţiilor verzi.

La adunarea sinodală din 3 martie 2005, Patriarhul Teoctist a anunţat plenul Sfântului Sinod despre hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc din 22 februarie 2005, prin care se acceptase terenul propus, de Primăria Capitalei, în Calea 13 Septembrie.
'Locul acesta a fost analizat de experţi, arhitecţi şi ingineri, care l-au găsit potrivit pentru amplasarea Catedralei. Terenul, cum vedeţi pe hartă, are în jur de 11 hectare. Noi am cerut retrocedarea acestui teren, întrucât acolo au fost demolate câteva biserici între care Spirea Veche, Izvor şi Albă Postăvari, alte două fiind translate pe alt amplasament: Mănăstirea Mihai Vodă şi Schitul Maicilor', afirma atunci Patriarhul Teoctist.

El şi-a exprimat bucuria că locul este aproape de reşedinţa patriarhală, fiind situat pe cea mai înaltă colină din Bucureşti.

'Are, deci, avantajul că este aproape atât de noi, cât şi de Parlament. Altă dată, cum bine ştiţi, a venit Parlamentul lângă noi, aici, pe Dealul Mitropoliei, acum mergem noi cu Catedrala pe Dealul Parlamentului. La sate, aţi văzut, biserica se află între şcoală şi primărie. Sediile autorităţilor locale, atât la sate, cât şi la oraşe, au fost totdeauna aproape de biserică. Ne apropiem şi noi acum de instituţia Parlamentului, autoritatea legislativă supremă a statului nostru. Vom fi proprietari pe terenul acela! Catedrala va avea şi o criptă dedesubt, iar aproape de ea o clădire în care va locui unul dintre Prea Sfinţii Episcopi Vicari. Vor fi înălţate şi alte construcţii necesare, iar locul va fi împrejmuit', preciza Patriarhul.