Catalogul Justiţiei

Comisia Europeană a făcut publice „plusurile“ şi „minusurile“ din sistemul judiciar românesc. În timp ce se declară mulţumiţi de lupta anticorupţie, oficialii UE îşi exprimă dezamăgirea faţă de soluţionarea cu viteza melcului, în instanţe, a dosarelor de mare corupţie.

Soluţionarea lentă a dosarelor de mare corupţie, lipsa măsurilor suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special la nivelul administraţiei locale, refuzul Parlamentului de a da aviz de percheziţie electronică în cazul fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi, sau de arestare preventivă în cazul deputatului PDL Dan Păsat - sunt doar câteva dintre criticile aduse de Comisia Europeană cu privire la Justiţia din România. Îngrijorarea oficialilor UE se îndreaptă către eventualele prescripţii intervenite în marile dosare de corupţie. Astfel că, UE trasează, în premieră, paşii exacţi pe care România trebuie să-i facă pentru a scăpade monitorizarea Justiţiei. Comisia critică CSM şi Înalta Curte, dar laudă instituţiile angrenate direct în lupta anticorupţie, în special Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate.

Raportul Comisiei Europene cu privire la Justiţia din România, făcut public miercuri la Bruxelles, aduce din nou în prim-plan problemele cu care se confruntă sistemul judiciar din ţara noastră. Una dintre instituţiile cele mai criticate este Consiliul Superior al Magistraturii. „Consiliul Superior al Magistraturii, ales recent, trebuie să-şi demonstreze angajamentul faţă de reformă prin rezultate concrete", se arată în raportul CE.

Livia Stanciu, preşedinte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 

Capacitatea şi rezultatele înregistrate de Inspecţia Judiciară a CSM, cea care se ocupă cu verificările disciplinare ale magistraţilor şi sesizează Consiliul cu privire la încălcarea codului deontologic al procurorilor şi judecătorilor, „nu s-au îmbunătăţit în mod semnificativ".„România nu s-a angajat încă într-un proces de reformă aprofundată a sistemului disciplinar", se arată în raport. Comisia atrage atenţia că Inspecţia Judiciară a analizat un eşantion de dosare de corupţie la nivel înalt cu termene de judecată amânate, dar nu a  formulat concluzii sau recomandări semnificative cu privire la practica judiciară.

Dosare în prag de prescripţie

Comisia Europeană atrage atenţia României asupra ritmului lent cu care se soluţionează dosarele în instanţe. Primele dosare în care ar putea interveni prescrierea sunt „Loteria II", cauză în care  este acuzat fostul vicepremier George Copos, trimis în judecată în iunie 2006,  şi „Voluntari", în care este acuzat senatorul PSD Miron Mitrea, trimis în judecată în martie 2009. Judecătorii au decis ca ambele dosare să se întoarcă la DNA din cauza unor vicii de procedură.

Horaţiu Dumbravă, preşedinte CSM 

Un alt dosar în care se apropie termenul de prescripţie este cel al fostului secretar de stat PDL Ionel Manţog, trimis în judecată în septembrie 2006, şi condamnat în prima instanţă la un an şi opt luni de închisoare cu suspendare. Şi fostul prim-ministru al României Adrian Năstase ar putea să scape la sfârşitul anului 2012, prin prescripţia specială, de acuzaţiile de corupţie din dosarele „Mătuşa Tamara" şi „Trofeul Calităţii". Şi dosarul de corupţie al fostului deputat al minorităţii slavo-macedonene Vasile Savu s-a judecat până ce infracţiunile de care era acuzat s-au prescris.

-

Rezultate concrete aşteptate de la CSM

Comisia Europeană cere Consiliului Superior al Magistraturii să-şi demonstreze angajamentul faţă de reformă prin rezultate concrete.

-

Teama de prescripţie

Comisia Europeană arată cu degetul şi către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sesizează că majoritatea cazurilor de corupţie la nivel
înalt sunt aproape de  prescripţie.

Rapoarte pe Justiţie

Primul raport după aderarea României la UE a fost făcut public la 27 iunie 2007. Monitorizarea a fost instituită după ce s-a constatat că ţara noastră nu era suficient de aptă să rezolve cazurile de mare corupţie. Acum, după patru ani de monitorizări, nici al V-lea raport al Comisiei Europene privind Justiţia din România nu conţine remarci întocmai pozitive. Este criticat mai ales ritmul lent în care se judecă dosarele de mare corupţie, existând riscul prescripţiei faptelor. Cel mai negativ raport UE cu privire la România a fost dat publicităţii în 2008. Ţara noastră a fost la un pas, la acea vreme, de instituirea clauzei de salvgardare din cauza refuzului parlamentarilor de a îngădui efectuarea de percheziţii şi de a aviza efectuarea de cercetări penale împotriva deputaţilor sau a senatorilor. Şi în acest an, Parlamentul este trecut la "bile negre", întrucât a avizat negativ arestarea preventivă a deputatului Dan Păsat şi percheziţiile informatice în cazul fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi. România mai are la dispoziţie un an pentru reglementarea tuturor problemelor din Justiţie pentru a se ridica monitorizarea.

Daniel Morar,  procurorul-şef al DNA

Lupta cu corupţia la nivel înalt

„Rezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a dosarelor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări", se arată în capitolul „Lupta împotriva corupţiei". Potrivit raportului, din luna iulie 2010 şi până în prezent, DNA a deschis 269 de dosare şi a dispus trimiterea în judecată a 611 învinuiţi, implicaţi în 159 de cauze. Printre cei trimişi în judecată în ultimul an de către procurorii anticorupţie se numără deputaţii PDL Dan Păsat şi Monica Iacob-Ridzi, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu,  primarul sectorului 6, Cristian Poteraş, dar şi foştii miniştri Victor Babiuc (Apărare), Tudor Chiuriu (Justiţie), Zsolt Nagy (Comunicaţii).

Dosarul judecătoarei Buliga, studiu de caz

Despre finalizarea acestor dosare în instanţă, Comisia Europeană arată că aceasta depinde de „voinţa politică" şi de „angajamentul autorităţilor judiciare". Ca exemplu pozitiv de tratare eficientă a unui dosar de corupţie este cazul judecătoarei Georgeta Buliga, condamnată de Curtea de Apel Bacău la patru ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită. Raportul arată că decizia a fost luată „la numai şase luni de la trimiterea cazului în instanţă, în urma unor şedinţe de judecată care au avut loc săptămânal, inclusiv în Ajunul Crăciunului şi în ziua de 30 decembrie".

La exemple pozitive, privind accelerarea judecării dosarelor de mare corupţie sunt arătate şi modificările legislative cuprinse în „Mica reformă în Justiţie". În perioada ianuarie- mai 2011, s-au pronunţat şi trei condamnări definitive şi 20 de condamnări nedefinitve, după ce inculpaţii au pledat vinovaţi în cazuri de corupţie la nivel înalt, beneficiind de o reducere cu o treime a pedepsei. Unul dintre dosarele soluţionate definitiv este cel al lui Liviu Popescu, denunţătorul judecătoarei Buliga, care a pledat vinovat la primul termen şi a fost condamnat la un an şi jumătatre de închisoare cu suspendare.

+

Cazurile de corupţie

Comisia Europeană laudă activitatea „tot mai convingătoare" a procurorilor DNA în ceea ce priveşte anchetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. Oficialii europeni constată şi creşterea numărului de condamnări în dosarele de corupţie.

Confiscări nesemnificative

Cătălin Macovei, preşedinte ANI

Comisia Europeană subliniază că ANI a înaintat instituţiilor competente cazuri de conflict de interese, de incompatibilitate şi de averi a căror provenienţă nu poate fi justificată. Cu toate acestea, subliniază oficialii europeni, "monitorizarea de către organismele judiciare şi administrative competente ar trebui îmbunătăţită în mod semnificativ". CE a remarcat că sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt destul de blânde. Dintr-un total de 82 de decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni în doar 14 cazuri, din care cinci au fost demiteri, iar cinci, simple avertismente.

De asemenea, a existat un singur caz când procurorii au dispus trimiterea în judecată pentru fals în declaraţii a unui funcţionar public, însă acesta a fost achitat în primă instanţă. Mai exact, primarul din Cernavodă (Constanţa), Mariana Mircea, a fost dovedită de ANI că deţine venituri nedeclarate şi a înaintat dosarul la Parchetul din Medgidia, care a dispus trimiterea în judecată a edilului. În prima instanţă, Mariana Mircea a scăpat basma curată. Comisia Europeană a criticat România şi pentru faptul că nu a reglementat confiscarea extinsă, astfel încât acum pot rămâne fără avere doar cei care s-au îmbogăţit de pe urma unei infracţiuni dovedite în instanţă. Anul trecut s-a dispus confiscarea definitivă a unor bunuri obţinute în mod ilicit, în valoare totală de doar 1,8 milioane de euro, din care s-au recuperat circa 200.000 de euro.

+

ANI, apreciată

Comisia Europeană a apreciat şi faptul că România a răspuns prompt la recomandarea UE, adoptând un nou cadru juridic pentru ANI. În opinia CE, anchetele ANI au început să dea din nou roade.

UE ne învaţă cum să scăpăm de monitorizare

Comisia Europeană recomandă României să ia o serie de măsuri privind reforma Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Pentru prima dată, Comisia Europeană a indicat şi punctele asupra cărora România ar trebui să-şi concentreze eforturile. Există chiar şi încurajări din partea oficialilor europeni, conform cărora ţara noastră ar putea scăpa de monitorizare anul viitor, în cazul în care îndeplineşte recomandările UE.

1 Reforma sistemului judiciar

România trebuie să adopte măsuri active pentru intrarea în vigoare a Codului Civil, dar şi un plan de punere în aplicare a celorlalte trei coduri (Procedură civilă, Penal şi Procedură penală). De asemenea, oficialii europeni recomandă şi furnizarea de resurse pentru formarea şi reorganizarea Parchetelor şi instanţelor, sporirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturi şi adoptarea propunerilor acestuia referitoare la îmbunătăţirea standardelor de formare şi de recrutare. Comisia Euroepană arată cu degetul şi spre volumul de lucru supraaglomerat din sistemul judiciar. În România, pe rolul instanţelor şi Parchetelor există aproximativ 3 milioane de dosare, în timp ce în sistem ar trebui încă cel puţin 1.000 de magistraţi.

Comisia Europeană critică lipsa de personal din sistemul judiciar, ceea ce conduce la supraaglomerarea instanţelor

2 Răspunderea sistemului judiciar

UE arată şi că sistemul judiciar din ţara noastră ar trebui să se perfecteze la capitolul deciziilor disciplinare şi al evaluărilor magistraţilor. Sistemul de promovare la Înalta Curte este o altă bilă neagră din Justiţia română. De altfel, CSM lucrează în aceste zile la un ghid pentru promovarea la instanţa supremă. Ţara noastră va trebui să îmbunătăţească şi practica judiciară şi să continue procesul de reformare al Inspecţiei Judiciare. Timpul prea lung de motivare al unor sentinţe judecătoreşti se află, de asemenea, pe "lista neagră" a Comisiei Europene.

3 Eficacitatea acţiunii judiciare

UE recomandă accelerarea procedurilor în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, atrăgând atenţia asupra riscurilor de prescripţie. Comisia Europeană mai îndrumă autorităţile de la Bucureşti să continue reforma instanţei supreme pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a soluţiona cazurile de corupţie la nivel înalt. Totodată, CE susţine îmbunătăţirea investigaţiilor privind fraudele cu fonduri UE şi achiziţiile publice. Foarte important, în opinia Comisiei Europene, este şi adoptarea unor norme procedurale clare privind deciziile Parlamentului de ridicare a imunităţii membrilor săi.

4 Integritate

Dovedirea unui istoric de sancţiuni prompte din partea autorităţilor administrative şi judiciare în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI.

5 Lupta împotriva corupţiei

Realizarea unor strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie. UE cere şi adoptarea unei legi privind confiscarea extinsă, dar şi consolidarea practicii judiciare.