Castraveţii sunt buni, isteria - nejustificată

 Specialiştii europeni exclud ipoteza „castraveţilor ucigaşi“, dar colegii lor emit teorii care evocă inclusiv varianta unui atac terorist biologic. Experţii din marile institute europene continuă să aducă dovezi că epidemia de E.coli nu poate fi pusă pe seama castraveţilor sau a altor legume, dar noi teorii privind cauza molimei apar zilnic. 

,,Îngrijorarea faţă de consumarea de legume este nejustificată, deoarece analizele de laborator nu susţin ipoteza, conform căreia legumele contaminate sunt la originea infecţiei", a informat Institutul Superior al Sănătăţii (ISS) din Roma. În acelaşi timp, reputatul doctor Klaus-Dieter Zastrow de la clinica Vivantes din Berlin susţine că nu este exclus ca epidemia de EHEC, care a făcut 20 de victime în Europa, să fie rezultatul unui atac terorist biologic. „Se poate ca la mijloc să fie un dement, care s-a gândit «ia să omor eu nişte oameni şi mai îmbolnăvesc alţi 10.000»", a declarat el publicaţiei „Welt am Sonntag". Deşi nu există indicii, varianta unui atac biologic prinde teren în rândul specialiştilor germani.

Ipoteza legumelor „otrăvite"

Directorul Institutului pentru microbiologie medicală de la spitalul universitar din Halle, doctorul Alexander Kekulé, a declarat că este posibil ca bacteria ucigaşă să fi fost creată într-un spital. „Nu trebuie exclus scenariul cel mai rău şi anume că bacteria a fost «pusă în circuit» cu intenţie. Atacurile biologice sunt din fericire puţin probabile, dar ele nu trebuie ignorate în ancheta privind cauzele epidemiei", a mai declarat el. „Există două posibilităţi: fie tulpinile au venit în contact întâmplător, fie cineva le-a combinat cu bună ştiinţă", susţine şi profesorul Heinz­peter Moecke, preşedintele unui institut de medicină de urgenţă consacrat din Germania.

Şi ministrul ceh al Agriculturii, Ivan Fuksa, a speculat că cineva ar fi putut „otrăvi" legumele într-un depozit, gest „la graniţa terorismului". Pe internet au circulat informaţii potrivit cărora serviciile secrete germane (BND) anchetează deja un atac terorist. S-a speculat că reprezentanţi ai BND ar fi luat parte la o reuniune secretă americano-europeană, organizată la Paris pe tema atacului terorist cu E.coli. Instituţia neagă informaţia.

Uzină de biogaz, fabrica de boală?

Veterinarii şi microbiologii cred că bacteria mutant s-ar fi născut accidental într-o uzină de biogaz, relatează tabloidul „Bild". În rezervoarele unde fermentează materia primă pentru biogaz se formează o serie de bacterii, „ele se încrucişează", alcătuind hibrizi necunoscuţi oamenilor de ştiinţă, explică Bernd Schottdorf, directorul unui laborator de medicină european. Bacteria mutant ajunge apoi sub formă de îngrăşământ pe culturi. Specialistul cere ca toate cele 6.800 de uzine de biogaz din Germania să fie verificate bacteriologic.

Lobby-iştii resping acuzaţiile, asigurând că ei respectă normele UE în materie de igienă şi explicând că materia pentru biogaz este încălzită la 70 de grade Celsius, temperatură care ucide bacteriile. Specialistul veterinar german Georg Baljer avansează ipoteza ca, din cauza secetei, agricultorii să fi recurs la irigarea câmpurilor cu apă de la reţea, posibil contaminată cu fecale animale. El aminteşte că Scoţia s-a confruntat în 2000 cu o epidemie similară.

Soia, învinuită

Presa germană a relatat şi că la originea epidemiei ar putea fi un restaurant din Luebeck, unde a avut loc, în mai, un seminar, la care au participat 34 de femei. Opt s-au îmbolnăvit, iar una a decedat în urma contaminării cu E.coli. Nemţii au lansat ieri-seară şi ipoteza că germenii de soia şi mugurii organici de fasole mungo neprocesaţi ar fi la originea contaminărilor, ele declanşând în trecut o epidemie similară în Asia. 

AJUTOR EUROPEAN

Comisia Europeană a anunţat că e dispusă să trimită o echipă de specialişti în Germania pentru a descoperi mai repede sursa contaminării şi un antidot. Specialiştii germani şi chinezi au anunţat că bacteria mutant este extrem de infecţioasă şi toxică. Tulpina hibrid de E.coli este foarte rezistentă la antibiotice.

Despăgubiri pentru cultivatorii români

În urma unei întruniri de urgenţă desfăşurate sâmbătă la Ministerul Agriculturii, oficialii români vor solicita Comisiei Europene soluţii pentru despăgubirea producătorilor de castraveţi. Pierderile cauzate cultivatorilor prin întreruperea exporturilor şi prin scăderea vânzărilor pe piaţa internă sunt estimate de minister la nouă milioane de euro în următoarele două luni. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, APIA, ai Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ai organizaţiei de producători Hortifruct au decis să comunice Comisiei Europene situaţia creată în România.

Comisia este aşteptată să stabilească modul prin care vom despăgubi producătorii", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu. El a adăugat că vânzările pe piaţa internă au scăzut cu 70% în ultima perioadă, iar cererea din partea magazinelor pentru aprovizionarea cu castraveţi este în continuă scădere. În total, 12 ţări au anunţat cazuri de contaminare cu bacteria E.coli enterohemoragică. Între timp, Comisia Europeană a anunţat că a anulat avertizarea lansată împotriva castraveţilor bio spanioli.

Popeşti-Leordeni: castraveţii, refuzaţi şi pe gratis

În timp ce afacerea marilor producători de castraveţi moare încet, dar sigur, micii legumicultori care îşi vând marfa prin aprozare sau pieţe nu sunt afectaţi. La Popeşti-Leordeni, chiar vizavi de primărie, ţăranii îşi vând marfa pe tarabă. „Lumea nu este atât de speriată. Cumpără castraveţi de la noi, pentru că sunt buni, nu au nimic. Şi noi mâncăm şi nu am păţit nimic", spune un zarzavagiu din Popeşti-Leordeni.

Producătorii de castraveţi de la sera din localitate au încercat să împartă câteva camioane cu legume localnicilor din satele de pe lângă Capitală. Este vorba de legumele destinate strict exportului. Primarii localităţilor, inclusiv cel din Popeşti-Leordeni, s-au opus acestei iniţiative. „Am fost întrebaţi dacă suntem de acord, dar, ţinând cont de acest scandal, am zis că e mai bine să suflăm şi-n iaurt...", a motivat reprezentantul Primăriei Popeşti-Leordeni, Ion Petre, refuzul de a împărţi castraveţi localnicilor.

„Dacă n-am murit, înseamnă că sunt buni"

Dacă autorităţile „suflă şi-n iaurt", oamenii nu se arată nici pe departe atât de speriaţi. În aprozare nu s-a auzit de criza castraveţilor. „Eu cumpăr mereu să mănânc şi, dacă n-am murit, înseamnă că sunt buni", susţine un muşteriu pus pe glumă. Patroana aprozarului vede în acest scandal o conspiraţie împotriva României. „Aşa a fost şi cu gripa aviară. Au omorât degeaba atâtea păsări ca să poată să vândă doar marfa lor. Aşa şi acum: castraveţii noştri sunt buni, dar sunt refuzaţi la export", explică femeia.

Localnicii din Popeşti-Leordeni nu sunt de acord cu decizia primarului. „Am mâncat şi n-am păţit nimic. Iau şi de la aprozar, până se fac ai noştri în grădină, dar şi de la fetele care lucrează la sere. Castraveţii sunt buni, n-au nimic", conchide Cristina Stancu (73 de ani).

În timp ce oamenii cumpără castraveţi de la aprozar, marfa producătorilor de castraveţi de la serele Popeşti-Leordeni putrezeşte în depozite, refuzată la export. Toate dubele pline cu castraveţi pentru a fi oferite gratis prin comune au fost întoarse din drum de către edilii din jurul Capitalei. Oficialii din Ministerul Agriculturii se întâlnesc astăzi pentru a hotărî cum vor distribui gratis castraveţii de la Popeşti-Leordeni.

''Aşa a fost şi cu gripa aviară. Au omorât degeaba atâtea păsări ca să poată să vândă doar marfa lor.''
Cristina Stancu localnic Popeşti-Leordeni

Românii şi epidemiile

Din 1990 şi până astăzi, românii au avut reacţii isterice în urma mediatizării epidemiilor de tot felul. În 1995, mii de oameni se îmbolnăveau de trichineloză, iar autorităţile tocau bani pentru anihilarea bolii. Zece ani mai târziu, gripa aviară impunea măsuri extreme. Românii s-au conformat şi au sacrificat sute de mii de păsări şi au risipit bani pentru înlăturarea cauzelor. În 2009 este rândul gripei porcine să provoace isterie. Au murit aproape 90 de oameni, iar autorităţile au dat bani grei pentru a scăpa de virusul ucigaş A(H1N1). Recent, isteria din Occident legată de E.coli marchează un nou capitol care afectează România. Producătorii români de castraveţi de seră pierd zilnic peste 100.000 de euro.