Castelul Bran, retrocedare de 25.000.000 $

* Copiii Principesei Ileana vor să-l alunge pe Dracula din castel * În România sunt peste 200.000 de revendicări imobiliare

imagine. Castelul Bran trebuie să rămână un simbol al luptei şi demnităţii românilor", le-a spus Dominic de Habsburg celor prezenţi la ceremonia de predare a întregului domeniu, care cuprinde castelul, Casa de ceai "Regina Maria", Casa "Principesei Ileana", casa administratorului, tabernacolul "Inima Reginei Maria", parcul de aproape trei hectare şi cele două lacuri. Dominic de Habsburg şi-a exprimat recunoştinţa faţă de România şi de cei care s-au îngrijit să păstreze intactă moştenirea mamei sale.
Dominic de Habsburg a lăsat şi câteva rânduri în cartea de onoare a muzeului, alături de surorile sale: "După 58 de ani m-am întors la Bran fericit şi trist, în acelaşi timp, vâzând frumuseţea casei mele conservată şi lipsa mamei mele". După trecerea perioadei de trei ani, prevăzută în acordul cu Ministerul Culturii, Dominic de Habsburg a precizat că "doar viitorul va decide soarta castelului". Ministrul Iorgulescu a menţionat că, dacă se va pune problema vânzării domeniului, statul român are drept de preempţiune.

Donaţie pentru Regina Maria a României
Castelul Bran este una dintre perlele turistice ale României şi "motorul" dezvoltării întregii zone agroturistice. Istoricii spun că citadela de la Bran a fost construită între anii 1377 şi 1378, Ludovic de Anjou dându-le voie braşovenilor să clădească "o cetate de piatră cu propriile cheltuieli şi osteneli". Castelul a fost donat de comunitatea din Braşov, în 1920, Reginei Maria a României, ca preţuire pentru contribuţia sa la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. După plecarea familiei regale din ţară, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român. În prezent, conform unei evaluări, valoarea imobilului este de 25 milioane de dolari.

Doar 10 la sută din solicitările de retrocedare au fost rezolvate
La nivelul întregii ţări, au fost depuse, până în prezent, 210.000 de notificări de retrocedare, din care 128.000 se referă la retrocedări în natură, iar 82.000 - la despăgubiri băneşti. Conform preşedintelui Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat, Maria Teodoru, în natură au fost retrocedate până în acest moment doar circa 10% din solicitări, 85% fiind deja vândute în baza Legii 112/1995 sau în cadrul proceselor de privatizare. În Bucureşti, sunt nu mai puţin de 42.269 dosare privind cereri de retrocedare, doar 4.924 persoane fiind puse în posesie. Cele mai spectaculoase puneri în posesie semnate de fostul primar al Capitalei Traian Băsescu au fost imobilul de pe Bulevardul Regina Elisabeta, unde au funcţionat Hotelul Pallas şi Berăria Gambrinus, dar şi blocul din Bulevardul Magheru nr. 2-4, unde familia Bragadiru şi-a redobândit spaţiile comerciale de la parter şi 14 apartamente rămase nevândute în baza Legii 112. De asemenea, a fost retrocedată şi clădirea Ciclop.

Alte revendicări spectaculoase
* Castelele Peleş şi Pelişor
* Castelul de la Bonţida - judeţul Cluj
* Palatul Banffy, unde funcţionează Muzeul Naţional de Artă Cluj
* Castelul Criş
* Muzeul din Olteniţa
* Muzeul Ady Endre din Oradea