Casele-monument istoric, abandonate

Mai multe clădiri din patrimoniul cultural al României au fost transformate în baruri, magazine sau pur şi simplu părăsite Primăria Craiova a iniţiat un proiect de montare a 150 de

Mai multe clădiri din patrimoniul cultural al României au fost transformate în baruri, magazine sau pur şi simplu părăsite

Primăria Craiova a iniţiat un proiect de montare a 150 de plăcuţe de identificare a monumentelor istorice. Edilii s-ar putea trezi însă că nu mai au pe ce să le monteze.

Doljul are 697 de monumente, fiind situat pe locul 11 în clasamentul judeţelor bogate în monumente. Însă multe dintre clădirile de secol XIX, care figurează în Lista Monumentelor Istorice, nu mai sunt de găsit în teren. În locul lor au apărut vile de lux cu termopane, fiind încălcate prevederile Legii 422/200, privind protejarea monumentelor istorice.

Mai mult, plachetele în care Primăria vrea să investească 100.000 de euro şi pe care ar trebui să stea gravate date despre istoria caselor au fost deja înlocuite cu numele unor baruri, magazine sau cabinete medicale.

"Nu zic că nu erau necesare artezienele, dar aceste case, dacă ar fi fost valorificate, ar fi adus turişti, specialişti şi, odată cu asta, bani. Comisia Monumentelor ar trebui să fie mereu în alertă, să verifice mai des monumentele ca să nu ajungem în situaţii ca astea, spune preşedintele filialei oltene a Ordinului Arhitecţilor din România, Pavel Popescu.

Sancţiuni pe hârtie

Arhitectul mai spune că reprezentanţii primăriei ar fi trebuit să se ocupe mai devreme de marcarea monumentelor.

Teoretic, legea prevede sancţiuni clare pentru desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţială sau totală fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.

Amenzile sunt cuprinse între 2.000 şi 7.000 lei, proprietarul fiind obligat, în plus, să readucă imobilul la starea
iniţială.

Liste neverificate în teren

Dar acest lucru nu se întâmplă mai niciodată. De pildă, pe strada Macedonski, în loc de clădirea-monument cu codul DJ-II-m-B-08046 stă o căsuţă înghesuită, cu un mic magazin ataşat. Amândouă se încadrează cu succes în categoria construcţiilor realizate după standarde recente, văruiala de un portocaliu ţipător şi termopanele albe ducând cu gândul la un cartier rezidenţial de vile.

Preşedintele arhitecţilor olteni speră într-o greşeală de numerotare a caselor de pe stradă ori măcar într-o eroare strecurată în Lista Monumentelor Istorice.

"Ori a fost complet rasă casa veche, ori este o problemă cu numerele, pentru că ar fi dureros ca o casă din secolul al XIX-lea să se fi transformată în aşa ceva", spune Pavel Popescu.

Dinel Staicu locuieşte într-o casă boierească

Vila în care locuieşte preşedintele SIF Oltenia, Dinel Staicu, denumită "Casa Bujorului", a aparţinut iniţial boierului Barbu Drugă, iar în perioada comunistă era casa din Craiova a lui Nicolae Ceauşescu. Dinel Staicu a cumpărat drepturile succesorale ale moştenitorilor lui Barbu Drugă.