Casele care consumă puţină energie

Izolate foarte bine termic, imobilele pasive scad semnificativ preţurile la întreţinere. Casele pasive sunt construite în aşa fel încât să asigure un climat interior confortabil în orice

Izolate foarte bine termic, imobilele pasive scad semnificativ preţurile la întreţinere.

Casele pasive sunt construite în aşa fel încât să asigure un climat interior confortabil în orice sezon, fără a recurge la surse de căldură convenţionale. Acest tip de locuinţă reduce cheltuielile de întreţinere cu până la 80 la sută comparativ cu o casă construită în mod obişnuit.

Întreţinerea imobilului produce puţine gaze cu efect de seră, fiind astfel prietenoasă cu mediul înconjurător. În Europa există mii de astfel de construcţii, cu precădere în Austria şi Germania. Conceptul de casă pasivă a început să prindă contur şi în România.

Locuinţele eficiente din punct de vedere energetic au devenit o preocupare constantă a constructorilor din Occident după ce, în 1988, Wolfgang Feist şi Bo Adamson au pus bazele conceptului de casă pasivă.

Consumul de energie necesar încălzirii clădirii nu trebuie să fie mai mare de 15 kWh/mp pe an, comparativ cu necesarul energetic de 250-400 kwh/mp/an, pentru un imobil obişnuit. "Arhitectura casei pasive este simplă. Construcţia trebuie să aibă expunere sudică, acoperişul acesteia poate fi într-una sau în două ape, iar ferestrele trebuie să fie mari şi îndreptate, de asemenea, spre partea sudică", a spus Marin Cruţescu, director general la o firmă de construcţii şi membru în Institutul pentru case pasive din Darmstadt, Germania.

Clădirea are orientare sudică

Casa pasivă este construită în aşa fel încât aceasta să piardă prin pereţii săi cât mai puţină căldură şi să asigure agentul termic cu ajutorul soarelui, în toate anotimpurile. Construcţia captează căldura soarelui prin intermediul ferestrelor de dimensiuni mari, orientate către sud. Această energie este ulterior stocată cu ajutorul unor pereţi foarte bine izolaţi, urmând să o redistribuie apoi în toată încăperea.

În plus, casa trebuie să fie echipată cu ferestre care cuprind trei rânduri de geam. Aceste geamuri sunt dimensionate în funcţie de orientarea clădirii. Astfel, ele ocupă până la 60 la sută din suprafaţa faţadei sudice şi 15 la sută din cea nordică. Triplarea ferestrelor împreună cu un schimbător de căldură recuperează energia evacuată din interior în proporţie de aproximativ 90 la sută.

Termoizolarea, cheia conceptului

Energia solară care pătrunde prin aceste ferestre este stocată în interiorul clădirii cu ajutorul unor materiale acumulatoare, cu inerţie puternică, precum zidurile. Izolarea termică este cheia conceptului de casă pasivă. Aceasta trebuie să fie performantă şi aplicată pe toate anvelopele exterioare ale imobilului. Zidurile pot fi izolate fie cu polistiren, fie cu spumă poliuretanică sau vată de sticlă.

"Stratul izolator trebuie să măsoare 20 cm sub casă, iar cel al pereţilor trebuie să fie de minimum 30 cm. Pe planşeu şi mansardă trebuie folosit polistiren de 40 cm", a explicat Marin Cruţescu. "Casele pasive se încălzesc prin pardoseală. Aceasta este una dintre particularităţile sale", a adăugat acesta. În esenţă, casa este un acumulator termic care absoarbe căldura pe timp de zi şi o cedează în interior pe timp de noapte.

Termometrul arată 18° C constant

O altă caracteristică a conceptului de casă pasivă este etanşeitatea construcţiei. Aceasta contribuie, de asemenea, la limitarea schimburilor termice cu exteriorul. În felul acesta, locuinţa îşi menţine temperatura la o valoare de minimum 16-18 grade Celsius, pe perioada iernii.

Pentru a evita supraîncălzirea casei în perioadele caniculare, aceasta trebuie să fie prevăzută cu sisteme de protecţie solară, precum patură vegetală sau storuri. Mai mult decât atât, în cazul în care temperaturile sunt extreme, climatul interior este ajustat cu sisteme moderne de climatizare active sau pasive, precum pompa de căldură sau panourile solare.

Imobilul trebuie să fie dotat cu sistem de recuperare a căldurii şi a umidităţii pentru a asigura atât un climat sănătos şi curat, cât şi o capacitate termică optimă. Conceptul de casă pasivă recomandă şi existenţa unui sistem de recuperare a căldurii din apa caldă menajeră, precum şi un sistem de preîncălzire şi prerăcire a aerului schimbat cu exteriorul, prin intermediul unor ducturi îngropate în pământ.

Construcţia, doar cu 15% mai scumpă

Aplicarea acestor tehnici ridică preţul de construţie a unei case pasive cu aproximativ 15 la sută faţă de cel necesar edificării unei clădiri obişnuite. Pe de altă parte, costurile de întreţinere scad semnificativ, astfel încât banii investiţi se recuperează într-un timp relativ scurt.

"În condiţiile în care excludem costurile sistemului de ventilaţie şi ale sistemului solar pe care orice casă ar trebui să le aibă indiferent dacă este pasivă sau nu, preţul de ridicare a unei construcţii pasive este cu aproximativ 15 la sută mai mare decât cel al unei locuinţe normale. Dar, ca posesor al unei case pasive, vă pot spune că, într-o lună de iarnă friguroasă, căldura m-a costat aproximativ 50 de lei, pentru o clădire cu o suprafaţă de 220 mp", a mărturisit Marin Cruţescu.

Un bloc pasiv, în România

Conştientizarea populaţiei se poate face mai ales cu ajutorul statului, îndeosebi prin subvenţii acordate celor care utilizează tehnologii ecologice, aşa cum se întâmplă în multe ţări ale lumii civilizate. Mulţi români cunosc deja conceptul de casă pasivă, având în vedere că există deja proiecte care vor fi executate chiar anul acesta. "De exemplu, în Bragadiru se construieşte un bloc cu cinci niveluri, de 2.400 mp, pentru birouri, în sistem pasiv", a spus Marin Cruţescu.

"Explozie" de case ecologice la Cluj

Ofertele pentru ridicarea unor case pasive au curs la Ambient Construct din Cluj. De exemplu, o firmă din Aiud propunea un material bazat pe elemente modulare de tip BSF (bolţar-spumă-finisat), adică un bloc de spumă poliuretanică având o reţea inclusă de goluri cilindrice, în care se toarnă beton, pentru realizarea rezistenţei.

După cum susţine autorul brevetului, Laurenţiu Breaz, s-a preferat poliuretan, deoarece prezintă o conductibilitate termică mai mică cu 60 la sută faţă de polistiren. Elementele modulare permit ridicarea facilă a pereţilor interiori şi exteriori, cu preţuri de 250 euro/mp.

Tot un material produs în România recomandă şi Marin Cruţescu, cel care a realizat în anul 2004, la Burluşi-Argeş, prima casă pasivă din România, omologată de germani. Un material asemănător a oferit şi o firmă maghiară, al cărei reprezentant, Molnar Peter, a declarat că va ridica, luna viitoare, o casă pasivă demonstrativă la Cluj. Costurile unor case realizate cu polistiren şi beton se ridică la 800 euro/mp. (Alice Baciu)