Casele din Roşia Montană, un nou motiv de ceartă

Doi arhitecţi, care au întocmit planul de management, acuză trunchierea raportului. După ce arhitecţii de la Asociaţia "Arhitectură Restaurare Arheologie" au cerut clasarea a 50 de

Doi arhitecţi, care au întocmit planul de management, acuză trunchierea raportului.

După ce arhitecţii de la Asociaţia "Arhitectură Restaurare Arheologie" au cerut clasarea a 50 de construcţii din satele Roşia Montană şi Corna, reprezentanţii Gold Corporation îi acuză că nu au atenţionat şi nu au propus nicio clasificare a clădirilor atunci când au întocmit documentele pentru proiectul Roşia Montană. Arhitecţii Virgil Apostol şi Ştefan Bâlici susţin însă că planul de management a avut şi propunerea de clasare, dar cei de la Gold Corporation au scos porţiunea respectivă din raport.

"Cei doi arhitecţi au colaborat cu Roşia Montană Gold Corporation în cazul realizării numeroaselor documentaţii întocmite pentru <> , precum studiile de delimitare a centrului istoric Roşia Montană, de arhivistică şi peisaj, plan de urbanism zonal, zona istorică centrală Roşia Montană, studiu de fundamentare şi Centrul Istoric Roşia Montană, plan de management al patrimoniului cultural", spune Cristian Merrill într‑un comunicat de presă.

Documentul arată că dintre cele 41 imobile incluse în Lista Monumentelor Istorice, 35 de case se află în Zona Protejată Centrală (Piaţa Roşia Montană), iar pentru celelalte şase au fost trasate de către specialişti zone de protecţie. "În momentul de faţă, niciunul dintre aceste imobile nu se află în pericol. De asemenea, deşi în momentul de faţă deţinem documentaţii valabile în ceea ce priveşte demolarea anumitor imobile din Roşia Montană, până la soluţionarea acestor demersuri vom suspenda activităţile de demolare a imobilelor indicate de către Asociaţia ARA", adaugă Cristian Merrill.

Părerea arhitecţilor

Arhitecţii spun că pentru cinci dintre casele de la Roşia Montană au cerut clasare de urgenţă, care trebuia făcută în trei zile de la depunerea documentelor, dar Ministerul Culturii nu a făcut niciun demers. În plus, arhitecţii arată că o parte a Studiului de impact asupra mediului al proiectului minier Roşia Montană, întocmit de ei ca evaluatori independenţi, a fost "trunchiată, fragmentată şi denaturată" de către Gold Corporation.

Arhitecţii spun că din planul de management au fost înlăturate referirile la peisajul cultural al Roşiei Montane, din care fac parte şi casele propuse pentru monumente istorice. " Acuzaţia pe care ne-o aduce Gold Corporation, că noi reprezentăm intersele Fundaţiei Soros, e nefondată. Noi am încheiat numai un protocol de colaborare cu organizaţia, care e unul normal", spune arhitectul Ştefan Bâlici.

Desecretizarea documentelor mai întârzie

Deşi toate părţile implicate sunt de acord cu desecretizarea documentelor asocierii companiei de stat Minvest Deva cu Gold Corporation, actele au rămas până acum la secret. Într-o scrisoare deschisă dată publicităţii în septembrie, Bogdan Găbudeanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, spunea că e de acord cu desecretizarea contractelor de licenţă. Tot atunci reprezentanţii companiei canadiene au spus că sunt
de acord cu publicarea documentelor.