Cartea în vreme de criză

Editurile mizează pe autori cunoscuţi, librăriile merg pe promoţii, anticariatele scot de la naftalină titlurile rare, iar cititorii găsesc în lectură un mod ieftin de a-şi petrece timpul. Se vorbeşte despre ea peste tot: la televizor, pe stradă, în tramvai sau la piaţă. Spaima bancherilor sau a agenţilor imobiliari, criza mondială a impus noi strategii şi pe piaţa de carte.

Planurile editurilor româneşti pentru 2009 sunt altele faţă de cele din 2008. Humanitas Fiction pune un mare accent pe promovare, Polirom mizează pe titluri care pot asigura o recuperare rapidă a investiţiilor, Rao a decis să reducă numărul apariţiilor, dar nu renunţă la continuări ale seriilor care s-au vândut în zeci de mii de exemplare, iar Nemira este mult mai atentă la titlurile achiziţionate.

Am vrut să aflăm de la editori şi de la vânzătorii de carte nouă şi veche ce influenţă are criza financiară asupra activităţii lor şi ce planuri au gândit pentru a supravieţui în acest an.

Humanitas Fiction: „Vom fi prudenţi!”

Denisa Comănescu, directorul general Humanitas Fiction, a declarat că editura pe care o conduce va acorda “o mai mare atenţie potenţialului de vânzare al fiecărui titlu”, „va evalua lunar apariţiile pe termen scurt, luând deciziile în funcţie de evoluţia pieţei de carte” şi „va intensifica permanent promovarea, internetul devenind vioara întâi”.

Cât priveşte vânzările, Denisa Comănescu a spus că luna ianuarie a anului 2009 a înregistrat o creştere faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în februarie a existat o stagnare, însă pentru martie se prognozează din nou o creştere.

Litera Internaţional: „Am micşorat tirajele”

Despre felul în care influenţează criza financiară piaţa de carte, Dan Vidraşcu, directorul general al Editurii Litera Internaţional, a spus că doar cei care dispun de lichidităţi foarte mari ar putea susţine că sunt favorizaţi de criza financiară. “Din păcate, mă îndoiesc că vreo editură din România ar intra în această categorie”, a comentat Vidraşcu.

El a recunoscut că a preferat să micşoreze tirajele în favoarea numărului de titluri editate. Referitor la oferta editorială, a precizat că aceasta va fi consecventă, constând, ca şi până acum, în dicţionare, enciclopedii şi ghiduri. 

All: Mai puţine titluri publicate

Ana Maria Androne, coordonatorul de marketing al Editurii All, a declarat că piaţa de carte este în mod clar defavorizată, pentru că acest produs nu este prioritar. “Pentru a realiza pe cât posibil un echilibru între costurile în creştere şi veniturile în scădere, a trebuit să avem în vedere o corecţie a planului editorial cu mai puţine titluri ce vor fi publicate”, a adăugat Ana Maria Androne, care a specificat că vânzările au scăzut cu circa 40% raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut.

Trei: „Există şi situaţii avantajoase”

La Editura Trei, directorul executiv Silviu Dragomir s-a arătat optimist. Chiar dacă, per ansamblu, criza defavorizează piaţa de carte prin scăderea cifrei de afaceri, există situaţii când poţi obţine avantaje.

“Oamenii tind să citească mai mult pe timp de criză, pentru că îşi permit mai puţine vacanţe, stau mai mult acasă, iar televizorul nu le mai oferă căi de evadare”, a observat Dragomir, admiţând şi el că editorii vor acorda o mai mare atenţie selectării titlurilor.

Curtea Veche: intensificarea Pr-ului

Grigore Arsene, directorul general al Editurii Curtea Veche Publishing, a subliniat că primele efecte ale crizei financiare s-au făcut simţite în ianuarie, din cauza cursului de schimb euro - leu.

“Există o majorare a cheltuielilor de achiziţie de drepturi de autor, tipar, traduceri, din cauza faptului că toate aceste plăţi se realizează în euro, iar preţul cu care se vând cărţile noastre pe piaţă este în lei”, a precizat Arsene.

Curtea Veche a decis reeditarea titlurilor de succes, acest proces presupunând costuri mai scăzute. Dintre strategiile de promovare ale editurii, Grigore Arsene a menţionat reducerea costurilor de publicitate, simultan cu o intensificare a PR-ului şi a evenimentelor de lansare.

Adevărul: Cărţi pentru biblioteca tuturor

Ioana Voicu, directorul Diviziei de carte "Adevărul", a declarat că speră în stabilitatea pieţei de carte, întrucât acest produs, spre deosebire de altele, e perceput ca având o valoare perenă şi reprezintă un mod ieftin de a-ţi petrece timpul liber.

Planul editorial, stabilit în toamna anului trecut, a mai spus ea, nu a fost modificat, iar editura va continua să selecteze acei autori, români şi străini deopotrivă, “ale căror cărţi trebuie să se afle în biblioteca fiecărei familii”. Ioana Voicu a mai precizat că proiectul „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă” va continua în tot anul 2009 cu o carte pe săptămână, împreună cu ziarul “Adevărul”.

Rao: „Nu renunţăm la continuări”

 „În condiţiile în care despre criza financiară se vorbea încă din a doua parte a anului trecut, nu se poate spune că am intrat în 2009 nepregătiţi. S-au impus câteva măsuri pentru a limita efectele crizei asupra editurii - reducerea unor cheltuieli, a investiţiilor şi, desigur, o reaşezare a planului editorial.

Am încercat să facem în aşa fel încât nici angajaţii, nici partenerii şi nici cititorii să nu resimtă acut efectele crizei”, ne-a declarat Alina Bratu, coordonator relaţii publice şi comunicare Rao. Editura şi-a propus să reducă numărul apariţiilor, dar fără a renunţa la continuări ale seriilor mult aşteptate.

„Nicio clipă nu s-a pus problema să abdicăm de la standardele cu care i-am obişnuit pe cititorii Rao: cărţile noastre vor apărea, în continuare, în condiţii grafice deosebite. Criza nu ne va face să reedităm «Istoria frumuseţii» pe hârtie de ziar”, a continuat Alina Bratu. Rao a micşorat numărul apariţiilor plănuite pentru 2009 şi mizează pe autori consacraţi. 

Polirom: „Există pericolul unui blocaj”

Silviu Lupescu, directorul general al Polirom, a spus că primele efecte negative simţite de editura pe care o conduce au fost date de creşterea nivelului de taxare (CAS, impozite pe clădiri) şi de lipsa unor măsuri serioase guvernamentale de diminuare a efectelor crizei.

„Există pericolul unui blocaj generalizat în sistem, mai ales că unele librării au început să dispară. Deprecierea leului a dus la creşterea costurilor şi, implicit, a preţurilor, deoarece multe dintre achiziţiile importante (hârtie, copyright) sunt efectuate în euro”, a explicat Lupescu.

Polirom n-a limitat numărul de titluri pentru 2009, însă, în viitor, circa 20% din titlurile anunţate ar  putea să apară cu întârzieri faţă de planificarea iniţială.  

Vremea: „Facem economii pe cât posibil”

Editura Vremea a înregistrat scăderi cu 10-40% mai puţin faţă de anul trecut. „Facem economii pe cât posibil, dacă e nevoie aducem şi bani de acasă, să sperăm că nu foarte mulţi. Nu am mai făcut angajări şi încercăm să obţinem discount tipografic.

Căutăm titluri noi care ar putea să influenţeze cititorul, însă mergem şi pe succesele trecute. Am micşorat numărul de titluri noi pentru 2009 şi o să restrângem cât putem pentru că n-avem forţă de muncă suficientă”, s-a destăinuit Nicolae Henegariu, directorul economic al Editurii Vremea.

În anticariate se caută cărţile de colecţie şi albumele

Brumar: „manuscrise în aşteptare”

„Brumar, fiind o editură mică, de nişă, este în criză încă de la înfiinţare, acum cincisprezece ani. Cartea de poezie, în plin consumism, a ajuns să trezească un soi de milă ca un copil handicapat, atunci când nu e privită cu indignare. Aşa că, de voie, de nevoie, am fost obligaţi să găsim soluţii, altele decât calea bătută a vânzării prin librării.

Sunt convins că Brumar va rezista şi pe praful ce va veni pentru că facem bine ceea ce facem, iar textele editate la noi sunt absolut necesare”, a precizat Gabriel Timoceanu, directorul Editurii Brumar din Timişoara.

Soluţia pe timp de criză este următoarea: „Scoatem ceea ce considerăm că e bun şi încercăm să găsim mijloace de finanţare pentru fiecare titlu în parte. La noi, sunt manuscrise în aşteptare pentru toată criza”, a dezvăluit Timoceanu. 

Nemira: rigoare în privinţa achiziţiilor

Editura Nemira a resimţit influenţele crizei financiare încă din toamna anului trecut. „În decembrie 2008, vânzările au fost mai mici decât cele din decembrie 2007, confirmându-ne astfel că piaţa de carte a scăzut, dar şi faptul că această scădere devine semnificativă. Diverta a avertizat editorii de diminuarea vânzărilor de carte, în decembrie şi ianuarie”, a menţionat Teodora Ivan, coordonator PR & Marketing, Editura Nemira.

Planul editorial al Nemirei nu s-a modificat, însă există o mai mare rigoare în ceea ce priveşte achiziţiile. „Nu vom face niciun rabat de la calitatea editorială şi nici de la calitatea cărţii. Căderea pieţei va pune în pericol doar acele produse editoriale cu potenţial redus de vânzare”, a adăugat Teodora Ivan. 

Librăriile comandă autori grei

În plină criză mondială, pe 2 aprilie se deschide, în cadrul Militari Shopping Center din Bucureşti, Mladinska – The Home of Good Stories, prima librărie din România a grupului sloven Mladinska knijga.

„Investiţiile realizate până acum de Mladinska chiar în pieţe instabile, precum fosta Iugoslavie, s-au dovedit a fi inspirate întrucât se bazează pe capitalul propriu (nu pe creditare) şi pe o strategie a investiţiilor prudente”, ne-a declarat Bianca Chirică, business development manager al librăriei Mladinska.

Marina Munteanu, şefa librăriei „Mihail Sadoveanu” din Capitală, a spus că „cel mai bine se vând titlurile cărora li se face publicitate. Oamenii intră, citesc, întreabă de preţ şi spun că se mai gândesc. Încercăm să-i atragem pe cititori cu reduceri”.

În librăria „Mihai Eminescu”, situată în centrul Bucureştiului, nu s-au simţit încă efectele crizei. „În cazul în care o să scadă vânzările, o să comandăm mai puţine titluri şi o să mergem mai mult pe autorii grei”, a comentat Geta Vodislav, director librăria „Mihai Eminescu”.

Oferte promoţionale

La Diverta, preferinţele cititorilor s-au îndreptat, în această perioadă, spre domenii precum  enciclopedii, gastronomie şi literatură şcolară, unde s-au înregistrat uşoare creşteri. Principalul domeniu de interes rămâne însă beletristica.

„Pentru a stimula vânzările, vom face promoţii pentru produsele de impact, cât şi oferte speciale în funcţie de sezon, evenimente de lansare şi alte campanii punctuale. Am creat spaţii speciale pentru lichidări, unde produsele vor avea discounturi masive”, a punctat Loredana Dobraniş, vicepreşedinte Divizia Diverta.

Cum se vinde cartea veche?

Buchiniştii din Piaţa Universităţii ne-au spus că vânzările merg din ce în ce mai slab, şi nu începând de anul trecut, ci de acum doi ani. Alexandru Gorgan, în vârstă de 69 de ani, profesor de istorie, ne-a declarat că îşi dorea foarte mult să cumpere “Istoria culturală a prostiei omeneşti”, de Rath-Vegh Istvan, care avea un preţ de 35 de lei.

Planuri de extindere

“Vânzările sunt constante, numai gustul publicului diferă”, a declarat Ovidiu Hanu, proprietarul anticariatului "Antic Ex-Libris".

Acesta e hotărât să valorifice la maximum criza financiară. “Eu nu voi fi afectat, ci concurenţii mei. N-am planuri de supravieţuire, ci numai de extindere”, a adăugat Ovidiu Hanu.

Cele zece volume din “Comedia umană” a lui Balzac, care se vând în anticariatul din incinta librăriei “Mihail Sadoveanu” cu 1.000 de lei, nu şi-au găsit cumpărător în ultimele trei luni. “Piaţa de carte merge din ce în ce mai prost de cincisprezece ani încoace”, a mărturisit anticarul de la "Sadoveanu".

Lucreţiu Tudoroiu, preşedinte al anticariatelor “Lucretius”, a spus că există cărţi de valoare mică şi medie, după cum există cărţi de valoare mare.

Acestea din urmă se vând mai bine în perioada crizei, pentru că oamenii s-au reorientat spre valori de altă natură decât cele care le aduceau până acum câştiguri însemnate. “Oamenii investesc în piese rare, în obiecte de artă”, a afirmat Lucreţiu Tudoroiu.

Creşte piaţa de carte din Europa

Situaţia pieţei de carte din Europa cunoaşte un uşor reviriment faţă de anul 2008. Au dovedit-o atât Salonul de Carte de la Paris, cât şi studiul Nielsen BookScan din America, citat de ziarul "New York Times".

Numărul cărţilor vândute în Franţa a crescut cu 2,4% în luna ianuarie a acestui an şi cu 7% în februarie, potrivit unui studiu GfK.

Aceeaşi revenire a pieţei de carte s-a constatat şi în Germania, unde numărul cărţilor vândute a crescut cu 2,3% în ianuarie, iar analiştii au înregistrat o creştere similară şi în alte ţări ale Europei.

Excepţie fac SUA şi Marea Britanie. În SUA, vânzările au scăzut cu circa 1% în luna ianuarie. Asociaţia Editorilor Americani prevede o reducere cu 25% a vânzării noilor apariţii şi cu 23% a ediţiilor de buzunar.

Topul celor mai căutate titluri în 2009

Humanitas Fiction

1. “Apă pentru elefanţi”, de Sara Gruen
2. „Confesiunile unei iubăreţe”, de Michelle Cunah
3. „Ines a sufletului meu”, de Isabel Allende

Editura Adevărul

1. “Notre Dame de Paris”, de Victor Hugo
2. "Anna Karenina", de Lev Tolstoi
3. „Gestapo”, de Sven Hassel

Litera Internaţional

1. “Noul dicţionar universal al limbii române”
2. „Dicţionar universal de filme”
3. „ Marea enciclopedie pentru elevi”

Editura All

1. „Istoria Românilor”, vol. I, II, III, Constantin C. Giurescu
2. „Cărţi adevărate” („Revedere în Barsaloi” şi „Îndrăgostită de un masai”, de  Corrine Hofmann)
3. „Biografii-Memorii” („Regina Maria a României",  de Diana Mandache)

Editura Trei

1.„Bărbaţi care urăsc femeile” şi „Fata care s-a jucat cu focul”, de Stieg Larsson
2. “Lizoanca la 11 ani”, de Doina Ruşti
3. „Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală”, de Irina Holdevici

Editura Polirom

1. „Cititorul”, de Bernhard Schlink
2. „Zilele Regelui”, de Filip Florian
3. „Memorii”, de Valeriu Anania

Editura Nemira

1 „Apocalipsa”, de Lawrence E. Joseph
2. „Fetele bune ajung în Rai, fetele rele ajung unde vor”, de Ute Erhardt
3. „Cum să ai întotdeauna dreptate”, de Hannes Stein

Diverta

1. „Luna Nouă”, de Stephanie Meyer, Editura Rao
2. „Amurg”, de Stephanie Meyer, Editura Rao
3. „Cine Suntem”, de Dan Puric, Editura Platytera

Cu ce combat editurile criza

Rao: saga „Amurg”

„Surprinzător sau nu, pasiunea pentru carte nu e diluată de criză: din primăvara anului trecut şi până acum, primele  volume din seria «Amurg» de Stephenie Meyer s-au vândut în peste 50.000 de exemplare. În noiembrie, vom lansa şi volumul care încheie seria, «Zori de Zi»”, a declarat Alina Bratu, coordonator relaţii publice şi comunicare, Rao.

Nemira: Science fiction

„Vom miza în continuare pe toate colecţiile noastre. Colecţii ca «Nautilus» (science fiction şi fantasy) sau «Babel» (literatura universală modernă şi contemporană) au 18 ani de existenţă şi  sunt repere ale genului pe piaţa românească de carte”, a spus Teodora Ivan, coordonator PR & Marketing, Nemira. Editura se bazează pe succesul volumelor “Nimicul de temut“, de Julian Barnes, una dintre cele mai bune zece cărţi, în „The New York Times Book Review“.

Polirom: Serii de autor

„Continuăm seriile de autor N. Steinhardt, I.P. Culianu, Octavian Paler şi Norman Manea, seriile de «Opere de autori români» cu Radu Cosaşu, Gellu Naum, George Bălăiţă. Vor apărea ultimele volume din monumentala istorie a religiilor de Filoramo, «Summa theologice» de Toma din Aquino ş.a.”, a precizat Silviu Lupescu, directorul Polirom. Dintre autorii străini, vor apărea seriile Saramago, Nabokov, Hemingway, Lessing, Gunter Grass, Danilo Kis, Palahniuk ş.a.   

Brumar: “cartea psalmilor”

Editura timişoreană Brumar scoate la înaintare “Cartea Psalmilor”, de Şerban Foarţă – „carte pe care  fără niciun dubiu se poate miza o sută de ani de aici înainte” (Gabriel Timoceanu, director), „Imn hărţuit de bărbaţi”, o antologie a distihului românesc, scris şi desenat pe nuduri feminine, “Istoria literaturii române în benzi desenate”.