Capitala ne sufocă!

Numărul mare al lucrărilor de reabilitare a infrastructurii din oraş a ajuns să afecteze atât buna funcţionare a serviciilor de urgenţă, cât şi sănătatea oamenilor Zeci de

Numărul mare al lucrărilor de reabilitare a infrastructurii din oraş a ajuns să afecteze atât buna funcţionare a serviciilor de urgenţă, cât şi sănătatea oamenilor

Zeci de şantiere au împânzit dintr-o dată străzile Capitalei. Praf, aglomeraţie, motoare turate şi asfalt încins. Specialiştii avertizează că numărul mare de lucrări şi lipsa spaţiului verde îi pot îmbolnăvi serios pe bucureştenii care stau zilnic în trafic. Potrivit Serviciului de Ambulanţă din Bucureşti, au apărut cazuri când oamenilor li se face rău la volan, pe diferite artere aglomerate din oraş.

Directorul Staţiei de salvare din Capitală, Ovidiu Cismaru, susţine că aglomeraţia de pe străzi a început să facă victime. "Avem câteva cazuri pe săptămână când intervenim direct în trafic. Li se face rău şi cad la volan. În special infarcturi sau diferite insuficienţe respiratorii", declară Cismaru. "Dacă nu ai aer condiţionat, eşti ras.

Ai prins un blocaj pe Ştefan cel Mare la prânz şi stai un sfert de oră prin intersecţie sau în Pasaj la Obor, simţi că ţi-a pus cineva punga în cap", spune Petrică, şofer la o companie de taxi.

Ambulanţa, blocată de lucrări

O altă problemă a serviciului de urgenţă care trebuie să intervină la apelul populaţiei este legată chiar de locul unde are sediul ambulanţa. Strada Mihai Eminescu. Pe stradă nu este niciun şantier, dar sunt în jur. "Se lucrează pe Colentina, se lucrează pe Moşilor, se lucrează şi pe o porţiune din Polonă. Noi suntem poziţionaţi în centrul acestor şantiere, iar zilnic echipajele trebuie să-şi facă aprovizionarea, cu oxigen, pansamente, soluţii perfuzabile", adaugă Ovidiu Cismaru. Directorul de la Salvare mai spune că, de câteva zile, zona Obor este ca o adevărată barieră. "Nu ştiu ce strategie s-a urmărit când au început lucrările şi pe Maşina de Pâine. Era o variantă pentru Colentina. Acum, pe Maşina de Pâine e decopertat şi sunt blocaje", mai spune Cismaru. Primăria Capitalei nu crede că lucrările sunt cele care îngreunează activităţile unor servicii. "Este o percepţie superficială a celor care fac asemenea afirmaţii, pentru că lucrările se execută în baza unui plan", replică directorul Direcţiei de Circulaţie a municipalităţii, Gheorghe Udrişte.

Cu targa printre gropi

Directorul de la ambulanţă mai spune că de la începutul acestui an au apărut şi cazuri în care Salvarea nu poate ajunge la adresa la care a fost solicitată.

"Maşina rămâne la capătul străzii şi echipajul continuă drumul pe jos cu tot instrumentarul după el", adaugă Cismaru. De numărul mare de lucrări s-au plâns şi medicii de la Spitalul de Urgenţă, din cauza traficului din zona Ştefan cel Mare - Floreasca. Acolo se lucrează la strada Polonă, însă au început şi lucrări de decopertare şi apoi asfaltare pe Calea Floreasca.

Aproape 100 de străzi, în şantier

Potrivit programului de reparaţii al Primăriei Capitalei, în acest moment se lucrează simultan la 55 de străzi, dar şi la peste 20 de mari bulevarde. Este vorba despre reabilitările liniilor de tramvai de pe 1 Decembrie, Colentina, Moşilor, dar şi de pasajul Mărăşeşti, pasajul Basarab şi podul Floreasca. În Băneasa se lucrează la intrarea dinspre DN1, Bulevardul Oaspeţilor, dar şi pe Ion Ionescu de la Brad şi Gheorghe Ionescu Siseşti. Trebuie amintit şi de coşmarul prin care trec zilnic riveranii străzilor din jurul intersecţiei de la Eroii Revoluţiei. "Nu mai avem răbdare. S-a mutat traficul de pe Viilor şi Olteniţei pe trotuare şi prin parcările din spatele blocurilor", spune Alexandra, care locuieşte la intersecţia dintre cele două artere.

"Ne-am săturat de zgomot şi praf. Stăm cu geamurile închise de ani de zile. Au început cu Viilor şi a durat doi ani, a mai urmat un an cu Giurgiului şi apoi cu intersecţia. Acum nu au terminat bine şi s-au apucat de Olteniţei", spune Octavian, un pensionar care locuieşte în zona Pieptănari.

Atenţie bucureşteni cu boli respiratorii cronice!

"Expunerea la gazele de eşapament poate conduce la cancer bronhopulmonar, pentru că nu mai există filtrele naturale din cauza lipsei vegetaţiei", explică conf. dr. Florin Mihaltan, medic specialist în cadrul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta" din Bucureşti. Cei mai afectaţi însă sunt copiii.

"Factorii de poluare afectează apărarea organismului. Copiii sunt mai expuşi la crizele de astm, dar mai sunt şi infecţiile respiratorii, copiii răcesc mai uşor", mai spune medicul. El precizează că depăşirea actuală a nivelului de bioxid de azot sau de sulf din aerul Capitalei reprezintă un semnal de alarmă pentru cei cu probleme respiratorii cronice, deoarece pot provoca crize de sufocare.

"Am trecut prin faţa Academiei şi am văzut că nivelurile sunt depăşite. În aceste condiţii, pacienţii cronici ar trebui să evite să iasă. Nu este suficient să punem acele markere, ar trebui şi avertizaţi bolnavii", spune dr. Mihaltan. Potrivit preşedintelui organizaţiei Eco-Civica, ing. Niculae Rădulescu-Dobrogea, nivelurile de bioxid de sulf şi de azot afişate nu respectă realitatea şi că ele sunt mult mai mari.

În aceste condiţii, bucureştenii cu probleme respiratorii cronice ar trebui să evite ieşirile mai ales la orele de vârf, când traficul este intens.

Marş "Împreună pentru natură"

Flancaţi de doi jandarmi, cu coroniţe pe cap şi afişe în braţe, micii ecologişti bucureşteni au defilat ieri prin centrul Capitalei, pe Bulevardul Kiseleff, pentru a sensibiliza adulţii să protejeze natura. "Vrem să-i facem pe toţi oamenii mari să aibă grijă de natură, de parcuri, să nu mai taie copacii", au spus Alexandru şi Alexandra, 10 ani, elevi la Şcoala 172. Marşul "Împreună pentru natură" s-a aflat la a patra ediţie şi a deschis manifestările concursului ecologic internaţional cu acelaşi nume. Prima probă regională va avea loc pe 27 iunie în Parcul Naţional Comana. Copiii i-au trimis şi ministrului mediului o scrisoare prin care cer mai multe programe pentru protecţia naturii. Niciun reprezentant al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nu a fost însă prezent la manifestare.