Capitala se întunecă!

>> Consumăm prea mult curent electric! Transformatoarele din Bucureşti nu mai fac faţă, iar bucureştenii sunt din ce în ce mai afectaţi de căderile de curent atât din case, cât şi de pe

>> Consumăm prea mult curent electric! Transformatoarele din Bucureşti nu mai fac faţă, iar bucureştenii sunt din ce în ce mai afectaţi de căderile de curent atât din case, cât şi de pe străzi.Electrica aproximează chiar că Bucureştiul mai rezistă în ritmul acesta maximum doi ani.

Ceaţa din acest weekend a accentuat orbecăiala în care trăieşte Bucureştiul. Lipsa electricităţii de pe mai multe străzi şi bulevarde a făcut practic imposibil traficul rutier. Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că această situaţie vine ca o consecinţă a dezvoltării frenetice din domeniul imobiliar, precum şi a lucrărilor făcute în bătaie de joc de către concesionarii serviciilor de utilitate publică.

Harta energetică a Bucureştiului nu mai corespunde cu dezvoltarea actuală. La fel, nici harta de servicii publice. Directorul Direcţiei Coordonare Reglementare Infrastructură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Radu Alexandru, explică de ce Capitala este în pragul unui colaps din punct de vedere al infrastructurii.

Clădirile noi, o ameninţare

Centrul este cel mai afectat. "Orice dezvoltare în Centru nu poate fi suportată, pentru că nu mai există capacitate. Electrica nu mai are sarcină destulă! De pildă, Hotel Bucureşti a tras electricitate de la Hotel Marriott, iar cazuri ca acesta mai sunt multe", spune directorul Alexandru. El a adăugat că, din această cauză, cablurile de alimentare sunt trase subteran şi astfel se sparg kilometri întregi de drum.

"Trebuie schimbat totul!"

Strangulări, precum cele din trafic, apar din ce în ce mai des în Bucureşti şi la capitolul utilităţi publice. Numai vara aceasta, cartiere întregi au rămas în beznă ore întregi, explicaţia celor de la Electrica legându-se mai mereu de firmele de construcţii, care nu lucrează profesionist şi înţeapă cablurile.

Directorul general al Electrica, Corneliu Stan, a precizat că Bucureştiul mai face faţă solicitărilor, la capacitatea actuală, doar un an-doi.

Una peste alta, principalul duşman al Bucureştiului e chiar dezvoltarea lui, care a ajuns să ne sufoce. "Bucureştiul se dezvoltă mult mai rapid decât poate să suporte transportul şi harta energetică. Se trag cabluri de la zeci de kilometri. Trebuie schimbat totul! Dacă nu se iau măsuri, vom intra în colaps", mai spune reprezentantul municipalităţii, Radu Alexandru.

Lucrări de mântuială doar în România

Deşi Legea administraţiei publice locale îi obligă pe toţi administratorii de reţele să predea o situaţie a reţelelor, nimeni nu a făcut asta, pentru că legea nu prevede şi sancţiuni. Atunci când fac intervenţii pe reţea, administratorii (Radet, RATB, Apa Nova, Distrigaz Sud, Electrica, Romtelecom şi Luxten) trebuie să aducă suprafaţa la starea iniţială în 48 de ore.

"Asta nu se întâmplă şi, de aceea, sunt mii de găuri abandonate, de regulă în carosabil. Noi le dăm amenzi, dar ei le contestă", susţine Radu Alexandru. El adaugă că, în momentul în care se privatizează o societate de utilităţi, primul lucru pe care îl fac noii patroni este să dea afară jumătate din personal şi să reducă investiţiile.

Lasă un an de tranziţie, apoi încep să lucreze numai cu firme din ţara lor de origine, care iau grosul lucrărilor. Problema este că lucrează tot cu muncitori români, dar îi plătesc mult mai prost decât firmele româneşti. În ţara lor nu şi-ar permite să nu respecte termenele şi calitatea lucrărilor.

>> Capitala se dezvoltă mult mai rapid decât poate să suporte transportul şi harta energetică. Se trag cabluri de la zeci de kilometri. Trebuie schimbat totul! Dacă nu se iau măsuri, vom intra în colaps.
Radu Alexandru
director Direcţia Infrastructură,
Primăria Municipiului Bucureşti

150 de avarii pe zi

Zilnic, în Bucureşti, au loc 1.600 de lucrări de infrastructură. Sunt 65.000 km de reţele în Bucureşti, "o adevărată pânză de păianjen", pentru că, susţine directorul de infrastructură Radu Alexandru, fiecare îşi trage reţeaua cum poate, diferit faţă de plan. Numărul avariilor la reţeaua de infrastructură se ridică la 50-150 pe zi, din care marea majoritate sunt pe apă şi gaz.

Există o statistică din 2001, care arată că peste 60% din reţelele tehnico-edilitare (de adâncime - n.r.) erau mai vechi de 60 de ani, una dintre cele mai îmbătrânite fiind reţeaua Distrigaz Sud. "Menţionăm că nu Distrigaz Sud este cea care reface sistemul rutier, având ca subcontractant o firmă agreată de primărie.

După remedierea defectului pe reţeaua de gaze naturale de către angajaţii societăţii, refacerea sistemului rutier se execută de către firmele subcontractate de Distrigaz Sud, acestea din urmă având responsabilitatea garanţiei şi a întreţinerii multianuale a pavajelor pe circa 100 de străzi principale", a precizat, printr-un comunicat, conducerea Distrigaz Sud.